E admirabila puterea unora de a-si urmari scopul propus, chiar daca uneori aceasta devine o bravada ilogica. De-a dreptul tragi-comic este sa bati salile tribunalelor 14 ani la rand, ca dupa aceasta perioada sa te trezesti ca ai pierdut ceea ce urmareai de fapt.

Acesta este cazul unui bihorean care, timp de un deceniu si patru ani, a purtat in spate un proces pentru a recupera ceea ce de drept credea ca ii revine. Abia dupa 14 ani, Curtea de Apel Oradea a dat verdictul, nefavorabil omului. Teodor Bodog este cunoscut ca om gospodar in localitatea Burzuc, din comuna Sarbi.

Este cel care s-a judecat, timp de 14 ani, cu un vecin pentru terenul de sub grajdurile fostului CAP din sat.

Noapte legislativa la CAP

Imediat dupa Revolutie, cadrul legislativ permitea instrainarea obiectivelor ce au format patrimoniul fostelor CAP-uri. Sub vesmantul legii 18/1991 si sub incidenta Hotararii de Guvern 131/1991, grajdurile fostei gospodarii agricole din localitatea Burzuc au fost scoase la licitatie publica. Impartita in doua etape, vanzarea CAP-ului s-a facut de catre Comisia de lichidare a fostelor CAP-uri.

“Eu sunt al doilea cumparator al grajdurilor”, afirma Teodor Bodog. “Le-am cumparat de la cei care le-au adjudecat la licitatie publica”, continua acesta. Vanzarea obiectivelor CAP din Burzuc s-a facut in 1991 si 1992. Licitatia avea ca obiect instrainarea cladirilor fara terenul aferent. “Terenul aferent a fost vandut ulterior, de catre aceeasi comisie.

Am trei chitante pentru el”, sustine Bodog. Grajdurile din Burzuc au fost construite pe terenurile fostilor proprietari, inainte de 1962.

Primaria vinde fara voie

Problemele au aparut cand, Ioan Chis, din Burzuc, vecin cu Teodor Bodog, a cumparat in 1993, poarta de la intrarea in fostul CAP si podul de acces. Bodog cumparase aceste bunuri inca din 1991 de la Comisia de Lichidare. “Poarta metalica si podul s-au vandut in baza chitantelor 322 si 323.

Intabularea in CF s-a facut pe baza adeverintei numarul 1247/1992 sub numarul 1525 din 1992, din Coala Funciara 1000”, afirma Bodog. In 1993, poarta si podul de acces avea deja doi proprietari: Bodog si Chis. In 1993, s-a pornit procesul civil in dosarul 5538/1993, pentru stabilirea proprietatii.

Prin Decizia Civila 4/R/1993, din dosarul 26/1993 al Curtii de Apel Oradea, Ioan Chis, in calitate de parat a fost obligat sa acorde celui care a castigat grajdurile la licitatia publica din 1991, pasnica folosinta a fermei. Prin aceasta decizie, practic, s-a recunoscut dreptul de proprietate si asupra terenului.

“Cu toate ca s-a dat decizie, Chis nu a respectat-o niciodata”, sustine Bodog. Acesta considera ca, din cauza faptului ca din 1993 incoace nu i s-a permis sa isi foloseasca bunurile, i s-au adus prejudicii de peste 500.000 de euro.

In 2006, Curtea de Apel Oradea, prin Decizia 732/R/2006 anuleaza contractul de vanzare-cumparare numarul 152/200, care avea ca subiect grajdurile in cauza si dispune radierea C.F.-ului 1000 Burzuc, pe motivul actelor false din dosar. “Eu nu am mai vazut asa ceva. Dupa 14 ani de judecata, am ajuns de unde am plecat.

Sunt pregatit sa merg pana la Curtea de la Haga, daca e nevoie”, afirma Bodog.

Fiecare cu mama lui

Ioan Chis, lovit din plin de schimbarile legislative din ultimii 14 ani, sustine ca nu are nicio vina. “Eu am cumparat poarta si podul de la Primarie, in 1993, prin licitatie. Bodog m-a actionat in judecata a` prostu”, afirma acesta. Atat Bodog cat si Chis isi sustin nevinovatia si isi apara dreptatea.

Principalul vinovat, in opinia acestora este, de fapt, comisia de lichidare a fostelor CAP-uri. Si nici Primaria nu ar fi tocmai curata. In mod normal, Primaria nu putea sa vanda obiective ce tineau de fostele CAP-uri, devreme ce acestea au fost instrainate de catre comisie, prin licitatie publica.

Asadar, daca in 1991, comisia de lichidare au scos la vanzare grajdurile CAP, terenul aferent in 1992, Primaria Sarbi a revandut o parte din acest teren, pentru care cumparatorii au primit chitante, in 1993. Scandalul s-a iscat de la faptul ca Bodog a achizitionat obiectivele de la Comisia de Lichidare iar Chis de la Primarie.

Aurel Tica, primarul PD-ist al comunei Sarbi cunoaste scandalul in amanunt. “Comisia de lichidare a Cap-urilor a scos la licitatie grajdurile, fara teren aferent”, declara acesta.

“Dupa 1992 a venit o circulara de la Parlament in care se mentiona ca daca s-au vandut grajduri fara teren aferent, se vor organiza licitatii si pentru terenul aferent”, isi aminteste Tica, care era secretar la Primaria comunei Sarbi in acea perioada.

Primarul sustine ca licitatiile pentru teren s-au facut doar in satul Burzuc, celelalte sate din comuna nefiind “lovite” de incidenta circularei. “Ulterior, fostii proprietari au atacat licitatia, iar contractele de vanzare s-au anulat. Pana in acel moment insa, operatiunile in Cartea Funciara fusesera efectuate deja”.

Avand in vedere ca in urma anchetei efectuate de Parchet contractele de vanzare au fost anulate, li s-a reconstituit dreptul de proprietate fostilor proprietari. “Ioan Chis a cumparat terenul de la fostii proprietari, in mod legal”, sustine primarul Tica. Primaria Sarbi a fost actionata in judecata din 1994 de catre Teodor Bodog, fapt confirmat si de catre edilul sef al comunei.

“Cazul acesta e mai mediatizat ca si al lui Hayssam”, spune Aurel Tica, satul de intrigile suportate timp de 12 ani.

Vecinii din Burzuc cunosc scandalul si glumesc pe seama celor doi. “Io faceam o judecatorie, aici in sat, numa` pentru astia doi”, a sarit un burzucan cu ideea. Vecinii nu mai stiu cui sa dea dreptate. “Pe Bodog il stiu de om hapsan, lacom si nesatul de avere, da` nici Chisu nu-i mai bun”, povesteste unul dintre acestia.

Localnicii isi amintesc de vizitele executorilor judecatoresti prin satul prin care de altfel, nicio fata noua nu mai apare. “Stiu ca au venit executorii de vreo sapte ori, la Chisu, ca sa desfaca poarta de la grajduri, dar acesta nici macar nu a iesit sa stea de vorba cu ei”, povesteste burzucanul. “Io cred ca nici ei nu mai stiu ce vor”, conchide sec acesta.