Biserica Greco-Catolica ar putea deveni, gratie PD, actionar principal al Fondului Proprietatea.
Numai ca Biserica Greco-Catolica este cel mai mare proprietar deposedat de statul comunist, astfel ca despagubirile oferite ar putea transforma acest cult in principalul jucator de pe piata mobiliara din Romania. Totul a pornit ca urmare a initiativelor politice ale mitropolitului ortodox din Cluj, Bartolomeu Anania.
La inceputul primaverii, acesta i-a convocat pe parlamentarii ardeleni ca sa discute cu ei o solutie pentru rezolvarea problemei bunurilor confiscate greco-catolicilor in timpul comunismului, ca urmare a interzicerii acestei confesiuni religioase, in anul 1948. Atunci, cele mai multe dintre aceste bunuri au fost trecute in administrarea Bisericii Ortodoxe Romane.
O alta parte a bunurilor confiscate greco-catolicilor au fost trecute in administrarea unor institutii de stat. In cei 17 ani cati au trecut de la Revolutie, acest cult a reusit sa isi recupereze mai putin de cinci la suta dintre bunurile date de regimul comunist in administrarea ortodocsilor.
Un procent asemanator a fost restituit Bisericii Romane Unita cu Roma dintre bunurile date in administrarea unor institutii de stat. Acum, sub presiunea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, procesul de retrocedare s-a accelerat, lucru care a starnit ingrijorarea ierarhilor ortodocsi din Transilvania, care risca sa piarda o parte insemnata a bunurilor pe care le detin in acest moment.
Principiul proportionalitatii, contestat
Mitropolitul ortodox din Cluj, Bartolomeu Anania, a cerut autoritatilor sa restituie bunurile bisericesti in functie de numarul actual de credinciosi al fiecarui cult, situatie care ar avantaja Biserica Ortodoxa. Ideea a fost prinsa din zbor de liderii Partidului Conservator si de cei ai Partidului Democrat.
Ea a capatat un format oficial dupa ce sinodul Mitropoliei Ortodoxe din Cluj a emis un comunicat de presa in care enunta pentru prima data principiul proprietatii proportionale.
Comunicatul respectiv a starnit reactii de aprobare din partea PD si PC, insa si critici vehemente, formulate de societatea civila, de intelectualii greco-catolici si de Sinodul Permanent al Bisericii Romane Unita cu Roma. In aceste conditii, liderii PD au realizat ca pot pierde in intregime sprijinul organizatiilor civice care au sustinut formatiunile de dreapta in campania electorala din 2004.
Asa ca reprezentantii PD si-au nuantat pozitia si au mentionat ca aplicarea principiului proportionalitatii trebuie precedata de despagubiri consistente acordate Bisericii Greco-Catolice. Deputatul Daniel Buda a declarat ca aceste despagubiri ar putea fi acordate in actiuni la Fondul Proprietatea.
In aceste conditii, Biserica Greco-Catolica, ce are de recuperat 2.200 de cladiri doar de la Biserica Ortodoxa, plus imobilele folosite in prezent de statul roman drept scoli sau spitale, ori obiecte de arta, depozite bancare sau terenuri, ar putea primi mai mult de 50 la suta din pachetul de actiuni de la Fondul Proprietatea.
De pilda, cam toate cladirile din centrul istoric al orasului Blaj au apartinut Bisericii Romane Unita cu Roma. O parte dintre intelectualii greco-catolici ar fi de acord cu aceasta solutie, care ar permite Bisericii Romane Unite cu Roma sa isi administreze mai bine resursele. Ei insista, insa, pentru retrocedarea bisericilor cu valoare istorica.
In principal, este vorba de asa-numite liste de la Ramet, intocmite de ierarhii greco-catolici.
Ele cuprind catedralele din Baia Mare si din Gherla, biserica vicariatului din Bucuresti, bisericile protopopiale, cum ar fi, de pilda, cea din Targu-Mures, lacasurile de cult cu o mare valoare istorica, cum ar fi manastirile de la Nicula (judetul Cluj) ori de la Bixad (judetul Maramures), precum si bisericile abandonate din satele in care comunitatile ortodoxe au cate doua lacasuri de cult, dintre care unul fost greco-catolic.
In total, este vorba de circa 220 de lacasuri de cult. Insa ierarhii ortodocsi nu sunt de acord nici cu restituirea acestora, desi ele reprezinta doar 10 la suta din total. Teoretic, litigiile dintre Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica ar trebui rezolvate prin intermediul unei comisii mixte de dialog ecumenic.
Numai ca aceasta comisie nu mai functioneaza de aproape doi ani, de cand ierarhii ortodocsi i-au somat pe cei greco-catolici sa nu se mai adreseze Justitiei in cazurile in care dialogul interconfesional nu dadea rezultate. Pentru ca primii au refuzat sa accepte aceste cereri, lucrarile comisiei au fost intrerupte.
