Cadrele didactice pe functii de directori educativi, indrumatori de grupuri sau de an raspundeau de siguranta statului inainte de 1989. Acestia dadeau note informative in legatura cu studentii straini.

Declaratia apartine profesorul universitar doctor Nicolae Badea, rector al Universitatii Tehnice „Gheorghe Asachi“ Iasi. „Din moment ce am avut toate aceste functii, bineinteles ca am fost si eu colaborator al Securitatii.

Era aproape obligatie de serviciu. Incepind cu rectorul, cred ca toti cei care aveau o functie mai importanta aveau aceasta obligatie“, a precizat profesorul Badea, mentionind ca aceasta responsabilitate implica o remuneratie suplimentara generoasa.

"Primeam bani frumosi pentru informarile facute“

„Cei din fruntea institutiilor faceau asta la cererea legii. Era, de altfel, o lege care ne convenea. Pentru ca aceasta era o functie anexa pentru care eram platiti, iar suma pe care o primeam, de 645 de lei pe luna, era destul de mare la acea vreme“, recunoaste cu nonsalanta rectorul Badea.

Iar pentru aceasta suma, persoanele care colaborau cu Securitatea se informau permanent in legatura cu studentii straini, mai ales cu o anumita categorie dintre acestia. „Existau printre studentii straini si palestinieni, irakieni si altii, care faceau parte si din alte organisme - si erau ceea ce acum numim teroristi - si pe aceia ii urmaream in mod special.

Si periodic, «tovarasii de la castel» ne cereau o nota, care cuprindea probleme sub forma de chestiuni de interes national“, mai spune Badea. Aceasta nota cuprindea, dupa declaratiile rectorului, orice problema legata de studentii in cauza, de la conflicte cu colegii la discutii pe teme tabu la acea vreme.

„Avind in vedere ca in facultate aveam 300 de studenti straini, ii cunosteam cam pe toti si stiam de fiecare data cind se cearta, cind se bat. Si mai scriam in nota si cind ajungeam la concluzia ca pe unii studenti straini ii intereseaza anumite probleme economice sau religioase.

Si atunci fie ii iscodeam pe colegii lor de camera, fie organizam intruniri cu colegii in cadrul carora, intr-o atmosfera degajata si fara ca ei sa stie ca sint practic urmariti, incepeau sa vorbeasca despre aceste lucruri“, a explicat rectorul. In ciuda acestor note informative, Badea sustine ca fata de studentii respectivi nu se luau, practic, nici un fel de masuri.

„Orice s-ar fi scris in aceste note, nu le facea nici dracu’ nimic! Doar daca erau foarte rai nu li se mai prelungea pasaportul, asta era singura masura. Dar 80-90% dintre ei erau baieti simpatici“, spune acesta.

"Senatultrebuie sa ceara destituirea lui din functie“

In privinta noii pozitii a rectorului Badea, secretarul de stat in invatamintul universitar, Dumitru Miron, declara ca acesta ar trebui sa-si dea demisia.

„In dosarul de confirmare in functie, fiecare rector are documente in care declara pe propria raspundere ca nu a colaborat cu Securitatea“, afirma secretarul de stat, adaugind ca la acest moment, Badea se pune in contrapondere cu declaratiile sale oficiale de la numirea in functie.

De aceea, Miron sustine ca, odata cu aceasta noua declaratie, rectorul UTI contrazice una dintre conditiile pe care trebuia sa le indeplineasca pentru a fi rector al universitatii, fapt pentru care el nu mai poate detine aceasta functie.

„Ar trebui ca rectorul Badea sa declare oficial Senatului ca a colaborat cu Securitatea si, la rindul lui, Senatul sa ne sesizeze pentru a-l elimina din functia de rector“, sustine secretarul de stat. O sedinta de Senat se va putea tine, insa, abia in septembrie, cind membrii Senatului se vor intoarce din concediu.

Miron spune insa ca, in cazul in care Senatul nu va lua o decizie pina la inceputul anului universitar, Ministerul nu va intirzia sa ia masuri.

Pe de alta parte, rectorii celorlalte universitati isi mentin pozitia in ceea ce priveste ipoteza colaborarii cu Securitatea. Dumitru Oprea, rector al Universitatii „Alexandru Ioan Cuza“, se declara chiar curios sa afle care sint cei care au facut asa ceva si au dat, la vremea respectiva, note informative in legatura cu studentii straini.

„Nu stiu nimic despre aceste note explicative. Nu stiu nici ce contineau, nici daca erau facute periodic sau nu. Sint curios cine dadea aceste note si cui“, a declarat Oprea.

Gerard Jitareanu, rector al Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina veterinara „Ion Ionescu de la Brad“, declara, la rindul sau, ca, nefiind rector in perioada comunista, nu a facut niciodata astfel de note. „Eu in perioada respectiva nu ma ocupam cu asa ceva. Nici nu stiu cum arata o nota informativa“, sustine acesta.