Persoana care intra in vizorul gruparii mafiote primeste de regula o scrisoare, (initial prin posta, sau fax, mai nou prin e-mail), din partea unei persoane, cetatean al unei tari din Africa, in cele mai multe cazuri din Nigeria. Destinatarul este anuntat ca cel care a expediat scrisoarea a mostenit o mare avere si are nevoie de un ajutor urgent pentru a intra in posesia acesteia.

Ajutorul consta in trimiterea unei sume de bani care sa-l ajute sa intreprinda demersurile necesare pentru a intra in posesia averii si ca. Drept multumire pentru ajutorul acordat, va fi recompensat cu un comision de circa 10-30% din averea sau din suma de bani respectiva.

De fiecare data, persoana care cere ajutorul arata ca averea, sau suma de bani de recuperat se ridica de la cateva zeci de milioane, la cateva sute de milioane de dolari. Oricarui amator de chilipiruri, la auzul unor asemenea sume de bani, pulsul ii creste instantaneu.

In acest moment, fraierul este gata fezandat, numai bun de jumulit si este dispus sa trimita orice suma de bani la o adresa sau intr-un cont care i se indica, in speranta comisionului promis, intre 10 si 30% din cateva zeci de milioane de dolari. Esenta acestei megaescrocherii este obtinerea de la victima a unei sume cat mai mare de bani.

Acesta este rugat, fie sa contribuie cu o anumita suma de bani intr-un cont care i se indica, fie este chemat intr-o anumita tara europeana, de regula, Franta, Elvetia sau Austria, pentru indeplinirea unor proceduri judiciare si bancare. In toate cazurile, cand au dat ochii cu infractorii, amatorii de castiguri fara munca au fost fie jefuiti sau talhariti sau in unele cazuri ucisi.

Initial, scrisorile fiind trimise din Nigeria, megaescrocheria a primit denumirea de „scrisori nigeriene”, sau afacerea „419”, dupa numarul articolului din codul penal al Nigeriei care incrimineaza asemenea gen de fapte.

Informatii din sfera organelor care investigheaza acest fenomen indica faptul ca incepand cu anul 2006, centrul de greutate al afacerii a suferit o mutatie semificativa, in sensul ca a translatat spre Africa de Sud.

In judetul Bistrita-Nasaud, in cursul anilor 2004-2006, au fost contactate mai multe persoane, dar si firme carora li s-a solicitat nume, adrese, telefon, e-mail, un numar de cont etc. Unele au dat curs cererilor respective, altele nu, cei in drept efectueaza cercetari in acest sens. O alta mutatie survenita in cursul anului 2006, indica un fapt care schimba multe din datele problemei.

Nimeni la ora aceasta nu poate spune cu certitudine daca metoda folosita face parte din acelasi scenariu, „scrisori nigeriene” sau „419”. Analiza acesteia, cel putin pana la aceasta data indica faptul ca ar avea aceeasi origine, amprenta se pare ca este clara, ca idee, derulare si finalitate.

Dupa cum am aratat, metoda este oarecum asemanatoare, dar de data aceasta, nu mai soseste o scrisoare, un fax sau un mail, acum soseste un CEC. Imaginati-va, ca te duci sa-ti ridici corespondenta din cutia postala si intr-un plic pe care nu e scris nimic la expeditor, gasesti un CEC, in euro. Acesta este emis de catre o banca, din Charlemont, Irlanda.

Un „fericit” destinatar al unui asemenea CEC, in valoare de 6.000 euro, a fost si Gheorghe F. din Bistrita. CEC-ul in cauza este emis de catre Bank Draft-Accbank, din Charlemont, Irlanda si are valoarea de 6.000 euro. De asemenea, documentul respectiv, prezinta mai multe elemente de siguranta, semnaturi autorizate.

Omul s-a trezit cu neasteptatul cadou in cutia postala la inceputul lunii iulie. Dupa primul moment de uluiala, surpriza, poate si bucurie ca i-a pus Dumnezeu mana in cap, Gheorghe F. ca orice ardelean, a inceput sa se si gandeasca si sa se intrebe, de unde si de la cine i-a venit aceasta suma de bani.

Dupa trecerea in revista a tuturor potentialilor expeditori a ajuns la concluzia ca nu are de primit de la nimeni, nici o suma de bani, nimeni nu-i este dator, nu are pe nimeni din familie la munca in strainatate, in Irlanda. De asemenea s-a mai gandit ca mai ales astazi, nimeni nu-ti face un asemenea cadou fara sa faci nimic.

Din acel moment si pana a ajunge la concluzia ca este ceva necurat la mijloc, nu a mai fost decat un pas. Binenteles ca de aici au rezultat alte si alte intrebari, cel sau cei care i-au expediat cecul, de unde iau stiut adresa completa, cu nume, in ce scop i-au trimis documentul bancar respectiv etc.

Multe dintre aceste intrebari au ramas fara raspuns, mai ales identitatea expeditorului din umbra si scopul pentru pentru care a primit aceasta suma de bani. In prima faza, Gheorghe F. dorind sa lamureasca enigma in centrul careia este a facut pe detectivul particular amator si s-a adresat mai multor bancii, pentru a lamuri misterul.

Prima chestiune pe care a lamurit-o a fost faptul ca nimeni din persoanele chestionate de la bancile pe care le-a colindat nu a recunoscut si nu vazut un asemenea document bancar. Apoi, a mai aflat ca daca doreste sa incaseze CEC-ul, este necesar sa deschida un cont la banca care l-a emis, la Bank Draft-AccBank din Irlanda si sa-l alimenteze cu circa 300 euro.

I s-a mai spus ca daca doreste verificarea oficiala a documentului bancar respectiv, numele lui se va inregistra la banca, iar in situatia ca sunt probleme va fi trecut la categoria persoanelor suspecte de tranzactii care intra sub inccidenta terorismului. In aceasta situatie, Gheorghe F. s-a lasat pagubas si s-a adresat unor organe care pot sa elucideze misterul CEC-ului in euro.

Surse din interiorul celor care investigheaza fenomenul, ne-au precizat ca si aceasta metoda, noua se subscrie aceluiasi fenomen, cunoscuta sub denumirea de „scrisori nigeriene”.

Metoda este asemanatoare, destinatarul ca sa poata incasa CEC-ul, trebuie sa deschida un cont la banca care l-a emis, acesta trebuie alimentat cu o anumita suma de euro care ulterior va disparea, iar destinatarul va constata, ca documentul pe care l-a primit, nu are acoperire. Aceiasi Marie cu alta palarie.

Cazul pe care l-am prezentat, se pare ca nu este singular, cei care-l orchestreaza, mizeaza in primul rand pe inocenta si credulitatea oamenilor.