Profesor universitar la Facultatea de Constructii si Arhitectura din Timisoara, Gheorghiu a fost transferat de Ministerul Culturii in fruntea Comisiei Monumentelor din Cluj.
El l-a inlocuit pe arhitectul Vasile Mitrea care, la randul sau, a preluat conducerea Comisiei din Timisoara. La sfarsitul saptamanii trecute, Gheorghiu s-a aflat pentru prima data in comisia clujeana, pentru a coordona procesul avizarii proiectelor urbanistice si a documentatiilor de construire.
Ati acceptat sa veniti din Timisoara tocmai la Cluj, pentru a coordona Comisia Zonala a Monumentelor Istorice, nu e putin lucru. Am acceptat sa vin la Cluj din cauza insistentelor cu care am fost solicitat de colegii de la minister.
Dar sa stiti ca mi-am rezervat dreptul de a renunta la aceasta functie, in cazul in care voi constata ca nu sunt in masura sa urmaresc suficient de atent procesul documentatiilor si avizelor.
Cum va asteptati sa colaborati cu autoritatile locale, mai ales ca la Cluj au fost demarate o multime de proiecte ce vizeaza patrimoniul protejat? Acum un an am demisionat din conducerea Comisiei din Timisoara tocmai pentru ca nu am fost dispus sa cedez presiunilor care au venit din partea administratiei locale. Situatia, in ce ma priveste, nu va sta altfel nici la Cluj.
ZIUA de Cluj a relatat in mai multe randuri despre asa-numitii arhitecti-sageata. Ca membri atat in Comisia Monumentelor, cat si in Comisia de Urbanism a Primariei, acestia au posibilitatea de a obtine extrem de facil avizele pentru proiectele ai caror semnatari erau. Cum veti colabora cu ei? Din pacate, nu se poate face o separare pentru ca acesti arhitecti sunt foarte putini.
Trei, patru cati suntem, trebuie sa lucram impreuna, pentru ca altii, se pare, nu sunt interesati sa participe la aceasta comisie. De pilda, din judetul Salaj nu avem pe nimeni. Exista, totusi o solutie pentru a evita conflictul de interese in care se afla acestia.
Arhitectul, membru in Comisia de Monumente, care va veni cu un proiect urbanistic pentru a obtine avizul, va trebui sa se abtina de la vot. Una dintre neplacerile semnalate de oamenii de afaceri care au demarat investitii in Cluj, si chiar si de arhitecti, se leaga de faptul ca zona protejata din oras s-a extins mult peste masura.
La Timisoara am avut aceeasi problema si atunci, cu ajutorul studentilor de la Facultatea de Arhitectura, am realizat o cartare (departajare din punct de vedere valoric) a cladirilor. Asta voi incerca si la Cluj pentru ca ne va da posibilitatea sa observam care sunt acele cladiri care trebuie menajate cu orice pret.
