Strategia de dezvoltare a Clujului prinde contur, deocamdata doar pe hartie

de Radu Belcean     Saptamana Clujeana
Marţi, 12 decembrie 2006, 0:00

(Foto: Saptamana Clujeana)

Primaria a prezentat, saptamana trecuta, in cadrul unei dezbateri publice, strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, pentru perioada 2007-2013. Proiectul cuprinde 236 de propuneri de planuri operationale, dar ramane deschis sugestiilor, potrivit primarului Emil Boc.



Documentul urmeaza a fi asumat de Consiliul Local, care va avea ca sarcina si stabilirea prioritatilor si alocarea de fonduri. Multe planuri operationale ar trebui sa fie finalizate in 2008-2009, adica pana la viitoarele alegeri locale. Daca nu vor dispune de fonduri suficiente, unele planuri vor ramane doar pe hartie.



Dezvoltarea tine de comunitate



Documentul semnaleaza ca dezvoltarea orasului nu reprezinta doar o problema a autoritatilor locale, ci tine si de vointa si capacitatea comunitatii de a defini obiective strategice si de a le transpune in programe operationale. Autorii strategiei insista asupra faptului ca dificultatile cu care se confrunta Clujul sunt specifice oricarui oras in dezvoltare.



Clujul este catalogat ca fiind superior altor orase datorita resurselor de inteligenta, mobilizare si antreprenoriat disponibile, resurse care pot genera un profil creativ si inovativ unic in regiune.



Totodata, autorii strategiei subliniaza necesitatea dezvoltarii domeniului serviciilor, aratand ca orasul are potential sporit in dezvoltarea unor activitati ce se bazeaza pe resurse umane de inalta calificare, precum IT, sistemul bancar etc.



Documentul aduce in atentie si caracteristicile negative ale Clujului, cum ar fi constrangerile datorate pozitionarii geografice, dificultatile in racordarea municipiului la cai de comunicatie majora, dar si migratia fortei de munca.



Investitii sub potential



Planurile de dezvoltare au fost divizate in patru domenii strategice: economie, urbansim si infrastructura, resurse umane si dezvoltare comunitara.



Referitor la domeniul economic, documentul avertizeaza ca resursele bugetare ale municipalitatii nu reusesc sa acopere nevoile comunitatii si atentioneaza ca numarul investitiilor este redus, comparativ cu potentialul orasului. Lipsa terenurilor, chiar si neviabilizate, care sa poata fi puse la dispozitia investitorilor, este un alt punct critic adus in discutie.



In plan turistic, autoritatile admit necesitatea unui organism institutional specializat, cu atributii de promovare a turismului. Documentul aduce in atentie faptul ca turismul este afectat negativ de infrastructura deficitara, de calitatea slaba a drumurilor si de migratia personalului specializat.



Cum va fi sprijinita dezvoltarea economica



Doua directii de actiune contureaza dezvoltarea economica a orasului. Prima vizeaza crearea unui mediu competitiv si atractiv pentru investitiile straine si autohtone, iar cea de-a doua tine de gestionarea eficienta a dezvoltarii economice locale. Pentru atingerea acestor obiective au fost propuse 19 programe operationale:



1. Revizuirea si imbunatatirea sistemelor de planificare, zonare si dezvoltare (PUG, PUZ, PUD) pana in anul 2008. Arhitectii prezenti la dezbaterea publica considera acest termen nerealist. Elaborarea acestor documente va permite celor interesati de dezvoltarea unei afaceri sa aleaga, in cunostinta de cauza, amplasamentul viitoarelor investitii.



2. Sprijinirea dezvoltarii retelelor metropolitane de internet are ca termen de realizare anul 2010.



Ea prevede ca administratia locala sa se implice in dezvoltarea infrastructurii IT, pentru a stimula utilizarea metodelor e-business, care vor permite agentilor economici sa isi conecteze procesele interne si externe mult mai eficient si mai flexibil, dar si sa faciliteze contactele cu furnizorii, partenerii si administratia publica.



3. Promovarea cercetarii si dezvoltarii economice consta in elaborarea unor protocoale de colaborare intre Primarie, mediul de afaceri si institutiile de invatamant superior si urmeaza a fi realizata pana in 2008.



4. Racordarea la utilitati a tuturor zonelor incluse in intravilan (Lomb, Borhanci, Becas) urmeaza a se finaliza pana in 2010.



5, 6, 7 Sunt programe ce vizeaza infrastructura de transporturi, respectiv realizarea centurilor ocolitoare si racordarea la Autostrada Transilvania (termen 2010), reabilitarea si asfaltarea strazilor, mai ales in cartierele periferice (termen 2009) si extinderea aeroportului (2010).



8. Dezvoltarea pietei de gros, ce urmeaza a se finaliza pana in 2010, pentru a aduce mai aproape resursele de agentii economici, ceea ce va conduce la scaderea preturilor de achizitie.



9. Elaborarea unui program de atragere a investitiilor, care are drept scop promovarea unor birouri de consultanta si elaborarea unui ghid care sa contina toate procedurile pentru a obtine aprobarile necesare demararii unei afaceri si costurile presupuse. Acest program va fi finalizat pana in 2009.



10. Crearea unei zone de dezvoltare economica, a unor parcuri stiintifice si tehnologice si incubatoare de afaceri pana in 2010.



11. Elaborarea, pana in 2009, a unei strategii de marketing pentru micii intreprinzatori. Aceasta urmeaza sa promoveze produsele si serviciile oferite de micii intreprinzatori pe pietele externe.



12. Realizarea de studii si crearea unei baze de date necesare dezvoltarii IMM-urilor, prin care se vor identifica bunurile si serviciile aflate intr-o cantitate insuficienta pe piata. Acest program urmeaza a fi realizat pana in 2008.



13. Evaluarea si inventarierea, pana in 2008, a tuturor spatiilor si terenurilor destinate investitiilor, pentru a imbunatati calitatea datelor si accesul investitorilor la ele.



14. Crearea unei baze de date imobiliare, care sa cuprinda informatii generale (cu toate terenurile disponibile, pretul si gradul de viabilizare al acestora) care sa fie pusa la dispozitia potentialilor investitori (termen 2008).



15. Viabilizarea zonelor destinate extinderii municipiului pana in 2008.



16. Crearea unui centru de informare pentru investitori, care sa urmareasca elaborarea unor scheme de stimulare pentru acestia, in functie de beneficiul pe care il aduc bugetului local si de natura activitatii.



17. Elaborarea si implementarea unui buget de programe la nivelul bugetului local ca suport financiar al strategiei de dezvoltare a municipiului (termen: 2008).



18. Construirea de parkinguri in fiecare cartier important si in zona centrala, pana in 2009-2010, pentru a se rezolva problema parcarilor



19. Construirea si reamenajarea de piete agroalimentare in fiecare cartier si in zona centrala, program ce urmareste rezolvarea problemei igienei si aspectului pietelor din oras, pana in 2008.



Relansarea turismului devine o prioritate



In domeniul turistic sunt avute in vedere promovarea turismului de afaceri, a turismului cultural, universitar, medical si religios, a turismului de evenimente si a celui de agrement de scurta durata (de week-end). Pe langa dezvoltarea categoriilor de turism enuntate anterior, programele operationale in acest domeniu prevad si dezvoltarea ecoturismului si a turismului de tranzit.



Alte programe prevazute in strategia de dezvoltare a turismului din Cluj-Napoca prevad:



- Infiintarea unui Birou (oficiu de turism) in 2007. Acesta ar urma sa fie amplasat intr-o zona centrala si va oferi servicii de informare si consiliere atat publicului cat si agentiilor de turism.



- Crearea unei baze de date completa referitoare la oferta turistica, pana la sfarsitul anului viitor. Aici se vor regasi date privind oferta turistica din municipiu si proximitati, dar si evaluari si monitorizari ale unor indicatori.



- Crearea unui brand pentru municipiu si a unui website denumit Clujul turistic. Pagina de internet, ce urmeaza a fi realizata in 2007, ar trebui sa cuprinda o agenda de calatorie online si un ghid turistic pentru calatori, dar si un sistem de rezervare online si link-uri catre website-urile altor parteneri din turism.



- Editarea si distribuirea unor materiale promotionale (2007).



- Organizarea unor circuite turistice tematice (istorice, culturale, geografice etc.) si infiintarea unor autobuze turistice pana la sfarsitul anului 2008.



- Reabilitarea cladirilor din centrul istoric si inscrierea lor in circuitul turistic. Pentru inscrierea acestor cladiri in circuitul istoric este nevoie, pe langa renovarea si marcarea lor corespunzatoare, si de amplasarea unor indicatoare turistice, termenul de realizare fiind 2008.



- Reabilitarea Turnului Croitorilor si a Turnului Pompierilor si introducerea lor intr-un circuit regional al breslasilor, precum si reabilitarea sectiei in aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei si crearea unor circuite etnografice.



- Amenajarea unui teatru de vara, pana in 2009.



- Amenajarea Cetatuiei si a malurilor Somesului, cu termen de finalizare 2009.



- Reamenajarea strandurilor si infiintarea unui aqua-park si a unui parc de distractii (2009-2010)



- Valorificarea statiunii balneare Baile Someseni, care in anii ’90 atragea peste 200.000 de vizitatori (2009).



- Dezvoltarea Gradinii Botanice ca punct de atractie turistica, prin reamenajarea si redecorarea acesteia, pana in 2009.



- Construirea unor mall-uri si amenajarea unor locatii pentru valorificarea creatiilor autohtone (suveniruri), pana in 2009.



Dezvoltarea urbana



Infrastructura rutiera, vesnica problema



Evolutia urbana a orasului acompaniaza cresterea economica. Dezvoltarea zonelor urbane este legata de economia zonelor rurale din imediata apropiere, prin intermediul schimbului fortei de munca, bunuri si servicii.



Printre problemele majore cu care se confrunta in prezent municipiul la capitolul dezvoltare urbana este inexistenta unei racordari la o cale majora de transport (autostrada, aeroport international-cargo, tren de mare viteza).



In plus, infrastructura municipala (circulatie si transport, reteaua de utilitati, fondul locativ) nu corespunde nevoilor actuale ale orasului, iar potentialul turistic al centrului istoric nu poate fi valorificat din cauza problemelor de circulatie.



Un alt aspect important este reglementarea regimului constructiilor, deoarece Planul Urbanistic General (PUG) nu este adaptat cerintelor prezentului, incluzand aici posibilitatile de dezvoltare policentrica. Clujul se confrunta si cu lipsa unui plan unitar si coerent de gestionare a deseurilor si cu un nivel scazut al educatiei ecologice.



Centru intermodal pana in 2010



Pentru remedierea neajunsurilor urbanistice ale Clujului anului 2006 au fost elaborate 28 de programe operationale. O parte dintre ele se refera la racordarea municipiului Cluj-Napoca la cai majore de transport si la realizarea unui centru intermodal, pana in 2010.



Acest centru va permite transferarea marfurilor intre cele trei cai de transport (aerian, rutier si feroviar), care va reprezenta un atu in atragerea investitorilor si in dezvoltarea afacerilor existente. Insa, pentru realizarea centrului intermodal, este absolut necesar ca la Cluj sa se dezvolte traficul aerian de marfuri (terminal cargo).



Modernizarea infrastructurii edilitare este o alta directie abordata de strategia de dezvoltare a orasului.



Din punctul de vedere al infrastructurii de circulatie si transport, masurile ce urmeaza a fi luate au drept scop decongestionarea traficului in interiorul municipiului, prin crearea de centuri ocolitoare pentru devierea traficului greu si de tranzit, de inele de circulatie (pana in 2009) si optimizarea circulatiei, cu termen limita anul 2007.



Implementarea acestor programe va conduce si la scaderea numarului de accidente si a gradului de poluare din oras. Ca parte a dezvoltarii infrastructurii edilitare, se urmareste modernizarea si extinderea retelelor de apa si canalizare, pana in 2012, si reabilitarea centralelor termice.



De asemenea, se doreste sporirea fondului locativ si construirea de locuinte sociale din fondurile Primariei sau in parteneriat public-privat, pana in 2010.



PUG-ul trebuie actualizat



Un alt aspect crucial in dezvoltarea urbana il reprezinta reglementarea regimului constructiilor si adoptarea unui PUG bazat pe nevoile de dezvoltare ale orasului. Actualizarea acestuia trebuie facuta prin consultare publica si pe baza viziunii de dezvoltare pe termen lung.



Pentru o mai buna valorificare a potentialului turistic, strategia propune reamenajarea centrului istoric, ingradirea traficului auto si stabilirea de zone pietonale, iluminarea nocturna adecvata a cladirilor istorice si ingroparea retelelor de cabluri electrice si de comunicatii din zona centrala.



O alta masura care ar putea ajuta la indeplinirea acestui obiectiv este accesul turistilor in unele turnuri ale bisericilor si in unele sectiuni subterane ale orasului. Termenele pentru realizarea acestor programe sunt 2009, respectiv 2010.



Strategia mai urmareste si prezervarea zonelor verzi existente si amenajarea unora noi, conform normelor urbanistice. Pentru conservarea actualelor spatii verzi se intentioneaza declararea drept zone protejate a parcurilor actuale si incetarea acordarii de autorizatii de constructie, fie si provizorii, pe spatii verzi.



In urmatorii sase ani, municipiul se va orienta spre un sistem de management integrat al deseurilor. De aceea, se are in vedere ca pana in 1012 actuala rampa de la Pata Rat sa fie inchisa, iar pana in 2010 sa fie amenajata o rampa ecologica.



Crearea zonei metropolitane in 2007



O initiativa indrazneata se refera la crearea unei zone metropolitane, in care initiativa sa apartina municipalitatii, care ar avea ca efect o viziune unitara la nivelul intregii zone asupra dezvoltarii viitoare. Alte avantaje ale unei zone metropolitane sunt dezvoltarea constructiilor si a pietei imobiliare, precum si atragerea investitorilor.



In sensul indeplinirii acestui program, anul viitor ar urma sa fie elaborat si semnat protocolul de asociere intre Primarie si Consiliile Locale din zona periurbana. In schimb, punctele sensibile, cum sunt extinderea utilitatilor si a serviciilor municipale in ariile cuprinse de zona metropolitana, sunt impinse pana in 2013.



Consiliului Civic Local nu crede in Clujul turistic



O parte dintre participantii la dezbaterea publica pe marginea strategiei de dezvoltare a municipiului in perioada 2007-2013 au criticat anumite aspecte cuprinse in document. Astfel, Maia Banciu, membra a Consiliului Civic Local (CCL), a criticat faptul ca reprezentantii municipalitatii au redactat aceasta strategie inaintea lansarii brandului Cluj-Napoca.



In opinia sa, existenta brandului ar fi facut posibila canalizarea eforturilor intr-o singura directie, cea cu care ar fi fost asociata imaginea Clujului.



Iosif Pop, membru al CCL, a estimat ca o limita rezonabila pentru strategia de dezvoltare ar fi anul 2020, si nu 2013. Prin extinderea orizontului temporar al strategiei, la alegerile locale viitoare, candidatul care va prezenta cel mai bun plan de indeplinire a obiectivelor din strategie ar obtine votul populatiei.



In plus, considera acesta, planificarea unor obiective cu o tinta mai indepartata ar conduce la o cresterea a puterii financiare pentru indeplinirea lor. In caz contrar, se va ajunge sa se investeasca sume mici in toate domeniile, cu rezultate nesatisfacatoare. Totodata, Iosif Pop si-a manifestat neincrederea in dimensiunea turistica a orasului.



In opinia sa, Clujul poate fi, cel mult, un punct de legatura intre aeroport si zonele turistice.























127 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică