De la 1 ianuarie 2007, importurile din Uniunea Europeana se transforma in “achizitii”, iar exporturile spre tarile Uniunii devin „livrari intracomunitare”. Potrivit Codului Vamal Comunitar, marfurile produse si valorificate in tarile membre UE sunt scutite de taxe vamale.

Pe teritoriul Uniunii sunt vamuite doar bunurile fabricate in tari membre care sunt destinate valorificarii in afara spatiului comunitar, respectiv cele realizate in afara UE care sunt introduse pe teritoriul acesteia.

Comert orientat spre UE

In prezent, comertul Romaniei se axeaza pe schimbul de marfuri cu statele europene. In primele noua luni ale anului, ponderea exportului catre tarile UE a fost de 67,6% din total (19,1 miliarde euro), iar a importurilor, de 64,4% din totalul de 28,7 miliarde euro.

In cazul Clujului, aceasta pondere este de 70-80%, conform evaluarilor Directiei Regionale Vamale, si de peste 90%, potrivit comisionarilor vamali.

Doar 3 din 20 vor supravietui

Disparitia taxelor vamale in comertul intracomunitar va afecta pozitiv importatorii si consumatorii finali din Romania. In acelasi timp, va conduce la reducerea substantiala a activitatii vamesilor si a firmelor de comisionari vamali.

Comisionarii vamali clujeni cu care am discutat spun ca pe piata exista o stare de incertitudine generala, accentuata si de procesul de reorganizare prin care trece Autoritatea Vamala.

In Cluj functioneaza aproximativ 20 de firme de comisionari vamali. Afacerile lor au crescut in paralel cu dezvoltarea transporturilor si a comertului, doua sectoare care si-au intensificat activitatea in ultimii ani.

Desfiintarea barierelor vamale va reduce consistent numarul de declaratii vamale si, implicit, va diminua activitatea firmelor de profil. Jucatorii de pe piata apreciaza ca la Cluj vor ramane doar 2-3 firme de comisionari vamali. Unii dintre ei au facut deja primele demersuri pentru restrangerea activitatii si au dat preavize angajatilor.

Altii, mai optimisti, sunt dispusi sa functioneze o perioada in pierdere. Ei spera ca, dupa inchiderea firmelor concurente, vor putea supravietui din intocmirea declaratiilor vamale pentru activitatea de comert extracomunitar.

Avand in vedere ca o astfel de firma are 5-6 angajati, rezulta ca peste 75 de clujeni ar putea ramane someri in urmatoarea perioada.

Reprofilare dificila

Pe langa comisionarii care au decis sa puna lacat afacerii si cei care raman in expectativa, exista o a treia categorie, a celor care se reorienteaza spre servicii conexe transporturilor, cum ar fi cele de expeditie. Insa, o astfel de actiune are sanse mici de reusita, deoarece piata este saturata, iar tendinta de concentrare a caselor de expeditii este vizibila.

Prin urmare, si firmele mici de expeditie sunt sortite falimentului, atat din cauza competitiei interne, cat si a intrarii pe piata a marilor companii europene de profil.

Dezavantaje geografice

De altfel, pozitionarea geografica a Clujului nu este prielnica unui ritm alert de schimburi comerciale extracomunitare, comparativ cu judetele de la granitele cu Moldova, Ucraina sau Serbia, state aflate in afara Uniunii. Prin urmare, volumul activitatii firmelor de comisionari vamali din aceste regiuni nu se va diminua atat de puternic.

Din aceleasi considerente, nici comisionarii vamali din Constanta nu vor resimti la fel de acut intrarea in vigoare a Codului Vamal Comunitar.