2006 a stat sub semnul investitiilor companiilor italiene. La Registrul Comertului s-au inregistrat 1037 de companii noi cu participare italiana partiala sau totala. Acestea au reusit astfel sa devanseze „cohorta” ungara si pe cea germana. In plus, a crescut exponential aportul de capital strain, comparativ cu anii 1990-2005.
Legaturile aeriene bune catre mai multe orase din Italia, afinitatea culturala si existenta unui centru de informatii pentru oamenii de afaceri italieni a transformat judetul Cluj intr-un rai al investitorilor din aceasta tara. O dovedesc statisticile incredibile pentru ultimele 12 luni: o crestere de 88%. Cele mai multe afaceri sint de amploare medie si au ca interfata parteneri romani.
Acest lucru este vizibil din valoarea capitalului social subscris echivalentul a numai 20.068.182 de dolari. In comparatie, cele 27 de firme luxemburgheze infipte in solul clujean au subscrieri la capitalul social echivalente pentru 38.461.955 de dolari. “Macaronarii” castiga insa multe puncte la capitolul vizibilitatii afacerilor: restaurante, banci, firme de comert extern si magazine de imbracaminte plasate in buricul targului.
De asemenea, o companie italiana este realizatorul proiectului de centura estica a Clujului si in acelasi timp al modernizarii strazilor din oras. Afaceristii mediteraneeni au intuit inclusiv trendul crescator al orasului spre pozitia de al doilea centru financiar-bancar al tarii. Banci precum Unicredit, Banca San Paolo sau Banca Italo Romena si-au deschis deja filiale sub Feleac. Italienii sint prezenti si in domenii precum cel al industriei de incaltamine sau de confectii.
Ungurii, mai putini si mai "grei“
In 2006 dintre firmele straine sosite la Cluj cu cei mai multi bani in buzunar s-au remarcat cele din Ungaria. Vecinii conduc intr-un top virtual cupeste 160 de milioane de dolari subscrisi in capitalul social, urmati de luxemburghezi cu 38 de miloane de dolari si, abia apoi de italieni cu 20 de milioane de dolari.
De altfel, capitalul ungar se afla in spatele mai multor mega-afaceri cu spatii comerciale si chiar a unor proiecte imobiliare ale municipalitatii precum Cartierul Tineretului ce va fi construit de o companie cu actionari si capital unguresc. Evolutia sumelor sosite in acest an la Cluj de peste granita este coplesitoare. Peste 161 de milioane de dolari, adica mai mult cu 88% fata de 2005.
Au venit americanii
Companiile si capitalul american au sosit si ele cu adevarat in judet tot in ultimul an. De la 29 de prezente la sfarsitul lui 2005 s-a ajuns in prezent la 214. Capitalul social al americanilor s-a majorat si el semnificativ: de la modesta suma de 25.500 de dolari la 3.480.000 de dolari. Fruntea plutonului o ocupa corporatia Emerson care si-a stabilit cartierul de cercetare pentru Europa la Cluj.
Investitia americana din parcul Tetarom 2 este de peste 75 de milioane de euro si a fost catalogata drept cea mai mare investitie a Statelor Unite in Romania din 1989 incoace. De altfel, domeniul IT este bine reprezentat in judet de firmele de software sau cele de callcenter-uri aduse din Statele Unite pe meleaguri transilvane de valul outsourcing-ului.
Invazia araba
Numarul total de firme ale cetatenilor arabi la care s-a ajuns in acest an este impresionant. 318 companii din aproape toate tarile Orientului Mijlociu. Cei mai multi sunt sirienii cu 111 firme infiintate la Cluj, urmati de iordanieni cu 74, irakieni cu 39, iranieni cu 23 si palestinieni cu 21 de afaceri. Majoritatea au ca obiect de activitate comertul cu bunuri de larg consum.
Ei au reusit sa achizitioneze spatii in centrul Clujului, pe care ulterior, prin extindere le-au transformat in mici centre comerciale.
Nu lipsesc insa din judet investitori exotici, e drept in numar restrans, precum cei din Insulele Cayman, Benin, Seychelles, Sri Lanka, Hong-Kong, Belize, Andorra, Insulele Virgine Britanice, Insulele Turks, Caicos sau Panama.
Sa nu mai tragem de investitori
Interesul in crestere al strainilor pentru judet este vizibil si daca ne uitam la numarul de reprezentante de afaceri ale ambasadelor inaugurate anul acesta la Cluj precum cea a Olandei si a Turciei, dar si numeroasele vizite diplomatice din diverse tari si regiuni europene si asiatice cu scopul de a-si atrage simpatia autoritatilor locale si de a tatona eventuale afaceri bilaterale.
Oamenii de afaceri locali se asteapta ca trendul sa se accelereze din 2007 odata cu obtinerea statutului de tara membra U.E. Acestia au avertizat de mai multe ori primaria Clujului in cadrul unor conferinte organizate in oras ca este vremea sa se treaca de la tactica in genunchi cu scopul de a-i tine pe straini in judet la cea de selectie si negociere dura in conditiile in care interesul oamenilor de afaceri din afara este acela de a trimite spre tarile lor cat mai mult din profitul obtinut.
Este vorba pe de o parte de stabilirea unui pachet standard de facilitati fiscale si de impunerea unor investitii paralele in interesul comunitatii (de la protejarea mediului, la construirea de parcari sau amenajarea de parcuri).
Top 10 in functie de numarul de firme cu capital strain
1 Italia 1166
2 Germania 582
3 Ungaria 567
4 Austria 281
5 S.U.A. 214
6 Franta 192
7 Olanda 150
8 Republica Moldova 138
9 Siria 111
10 Turcia 93
