Comunismul la Cluj: victime si calai

Luni, 18 decembrie 2006, 0:00

Anchetatorul sef in dosarul Patrascanu, fostul secretar general al universitarilor clujeni, este pe lista neagra a Raportului

Raportul de condamnare a comunismului contine in anexa o lista scurta a celor considerati stalpii comunismului in Romania. Pe lista se afla Ioan Soltutiu, fostul anchetator sef in dosarul Patrascanu, care a ocupat ulterior functii importante la Cluj. Vladimir Tismaneanu a vorbit, in avanpremiera, pe tema raportului, cu ZIUA de Cluj.
Ce semnificatie are finalizarea raportului de condamnare a comunismului?

Vladimir Tismaneanu: Raportul final a fost scris pentru a-i permite presedintelui Traian Basescu sa pronunte condamnarea regimului comunist din Romania ca ilegitim si criminal. Din acest punct de vedere, cred ca misiunea noastra a fost indeplinita. Textul raportului consta in autenticitatea sa morala si in rigoarea sa stiintifica.

Orice om de buna credinta care va citi acest volum de 660 de pagini va gasi informatii si analize care demonstreaza, dincolo de orice indoiala, amplitudinea si intensitatea represiunii politice, continuitatea Securitatii ca institutie criminala intre 1948 si 1989, rolul PCR ca principal arhitect si instigator al sistemului terorist.
Cu ce se schimba lucrurile in Romania avand acest raport?

V.T.: Condamnarea comunismului inseamna afirmarea valorilor societatii deschise, a drepturilor omului, a tolerantei reciproce ca norma esentiala a relatiilor interumane.
In ce zona a tarii represiunea comunista s-a simtit cel mai puternic?

V.T.: Teroarea a fost mai mult sau mai putin repartizata. Cred ca cele mai multe inchisori comuniste au fost in nord vestul tarii. Nu este, insa, specialitatea mea sa vorbesc despre acest subiect. Pentru prima data intr-un document canonic de o asemenea anvergura, reprezentantii intelectuali ai minoritatilor contribuie cu capitole analitice despre destinul acestor minoritati sub comunism.
Sunt si fosti activisti comunisti din Cluj mentionati in acest raport?

V.T.: Printre cei mentionati in raport sunt si activisti si securisti care au lucrat la Cluj: Vasile Vaida si Maxim Berghianu, fosti prim secretari, Mihai Patriciu, sef al Securitatii, si Ioan Soltutiu, unul din principalii tortionari ai Securitatii mentionat in dictionarul nomenclaturii care incheie raportul final (53 de nume).


Dan TAPALAGA, dantapalaga@ziuadecj.ro

* N-am nevoie de proces ca sa te condamn



In raportul Tismaneanu apare, in lista scurta de 53 de persoane, numele unui clujean, Ioan Soltutiu, care a condus comisia de ancheta a fostului lider comunist Lucretiu Patrascanu.

Ioan Soltutiu era orfan de tata, a lucrat la caile ferate si a ocupat functia de secretar al comitetului judetean de partid la Cluj. S-a ocupat de falsificarea alegerilor din ‘46. Soltutiu a fost secretar al Comitetului judetean PMR Cluj pana in anul 1949, iar, dupa procesul Patrascanu, a revenit la Cluj cu misiunea de a conduce organizatia de partid a universitarilor din acest oras.

Intr-un fragment din volumul Banalitatea raului al istoricului Marius Oprea este descrisa activitatea de anchetator a lui Soltutiu: In ‘49 a fost adus la Bucuresti, unde a lucrat in directia a doua la SSI, si a ramas la directia a doua contraspionaj la Ministerul de Interne. Am lucrat pana intr-o zi cand am fost chemat de tov.

ministru, spunandu-mi ca voi primi sarcina sa-l anchetez personal pe Patrascanu (spunea Soltutiu - n. red.).

In memoriile lui Belu Silber, fost membru comunist, apropiat de Patrascanu, se arata: Spre sfarsitul lui octombrie 1952 avui onoarea sa-l cunosc pe seful colectivului de ancheta, un tip de armean gras si paros, colonelul Soltutiu, fost lucrator la caile ferate din Cluj, facut colonel si adus in Bucuresti pentru ancheta noastra.

Belu Silber isi aminteste replica celui care-l ancheta: Noi cunoastem adevarul, vrem sa ni-l spui dumneata.

N-am nevoie de proces ca sa te condamn. Asta noapte pot aduce judecatorii aici si pana maine dimineata esti cenusa. Soltutiu tinea legatura cu consilierii sovietici, carora le comunica zilnic rezultatele anchetei. Dupa proces, a pastrat maxima discretie, in ‘57 i-a fost retras gradul de lt.

col., repus in drepturi in ‘66, iar in 1968 i-a fost retrasa decoratia Apararea patriei clasa II. In perioada in care Ceausescu ii reabilita cu surle si trambite pe cei din procesul Patrascanu, Soltutiu era director la BCU Cluj si secretar de partid al universitarilor clujeni.

De aici, in loc sa fie anchetat penal pentru abuzuri si crime, a functionat in anii ‘70 ca secretar de ambasada la Paris. La intoarcere, din economii si-a ridicat o vila in comuna natala, Ileanda (Salaj). Dupa 1990, a depus cerere de punere in posesie la Primaria din Ileanda, cu 73 de arii de pamant.

Cand si cand, in acesti ani, si-a oprit privirea si asupra celor noua statuete de Tanagra, cumparate din averea scoasa la mezat a victimei sale, Lucretiu Patrascanu, cu pretul de un leu bucata, ca si figurine pentru copii, se mai arata in volumul Banalitatea Raului, de Marius Oprea.
Era o persoana foarte ascultata

Profesorul Doru Radosav, actualul director al Bibliotecii Centrale Universitare (BCU), isi aduce aminte ca, in anii ‘60, Ioan Soltutiu a ocupat un post de conducere in cadrul bibliotecii. El era secretarul de partid pe centru universitar in anii ‘60 si era in conducerea bibliotecii.

Nu imi aduc aminte, insa, daca a ocupat si postul de director, a declarat, pentru ZIUA de Cluj, Doru Radosav.

Directorul BCU spune ca, din cunostintele sale, Soltutiu era o persoana foarte ascultata, a fost pe o pozitie foarte importanta. Din cate mi s-a povestit, Soltutiu era o persoana placuta, inteligenta, culta. Fiica sa, dupa cate stiu eu, este sotia unui reputat chirurg cardiolog din Targu Mures, ne-a precizat Doru Radosav.

Ioan Soltutiu, nascut in 1918, s-a stins din viata acum cativa ani, la Ileanda (judetul Salaj).
Anchete sub teroare

Torturarea maxima a arestatilor, cea de natura sa le puna in primejdie viata si pentru care era necesara aprobarea ministrului, a fost, conform declaratiilor aceluiasi Soltutiu, sugerata, cel putin in ultima faza, de catre consilierii sovietici:

Tov. Gh. Stoica: Ai dat indicatii sa fie batuti oamenii? Tov. Soltutiu: Da, am dat. Prima data nu s-a folosit nici o metoda de constrangere. Cand s-a vazut ca nu merge treaba, consilierul sovietic Mihailovici si, mai ales, Tiganov m-au intrebat: Nu crezi ca ar trebui fortate lucrurile? Ca astia sunt banditi. Eu am spus: Cum credeti.

Nu puteam folosi metode de constrangere fara aprobare de la ministru. Si atunci eu i-am spus tovarasului Draghici: Ce facem?. Tin minte ca am avut o oarecare teama cand a fost batut Kofler, o teama personala, pentru ca el venise din spital si era caracterizat cu infarct.

(Stenograma declaratiei date de Ioan Soltutiu in fata Comisiei la data de 20 octombrie 1967) * Text din introducerea semnata de prof. dr. Sanda Golopentia la volumul Ultima carte de Anton Golopentia


Titus CRACIUN, tituscraciun@ziuadecj.ro

* Revolutia la Cluj





Dupa cincisprezece ani de la Revolutia Romana, in dosarul de la Cluj au aparut recent trei noi nume de ofiteri impotriva carora procurorii militari au inceput urmarirea penala.

Generalul maior (r) Florian Caba este cercetat pentru instigare la omor, iar capitanii (r) Carp Dando si Gheorghe Iacob sunt cercetati pentru participarea directa la crimele din Piata Revolutiei - zona Librariei Universitatii, in data de 21 decembrie 1989.

Atunci, soldatii din dispozitivul condus de capitanii Carp si Iacob au deschis focul impotriva demonstrantilor si au impuscat mortal 14 dintre ei.

In dosar se arata ca soldatii au tras in momentul in care actorul Calin Nemes s-a apropiat de capitanul Carp Dando, iar soldatii din dispozitiv s-au speriat.

Generalul Caba, fost sef al Armatei a IV-a, este acuzat ca l-a amenintat pe maiorul Ilie Dicu, cel care coordona dispozitivul de soldati din preajma fostului hotel Astoria (actual sediu al Camerei de Comert si Industrie), sa nu cumva sa cedeze in fata manifestantilor.

In preajma hotelului Astoria au fost ucisi Emil Ciortea, Ioan Inclezan si Teodor Pop. Maiorul Dicu a fost condamnat la 15 ani de inchisoare. Alaturi de acesta au mai fost condamnati generalul colonel (r) Iulian Topliceanu (10 ani de inchisoare), colonelul (r) Valeriu Burtea (9 ani de inchisoare) si lt.

colonelul (r) Laurentiu Gocan (9 ani de inchisoare), ultimii doi fiind implicati in represiunea de la Libraria Universitatii.


S.M.

* Ce s-a ales din aparatul de represiune



In timpul Revolutiei din 1989 de la Cluj, organele de forta ale regimului, Armata, Militia si Securitatea, s-au implicat direct in represiunile impotriva demonstrantilor. Dupa ’89, personajele cheie din conducerea acestor structuri s-au infiltrat in organismele nou create, atat in cele politice, cat si in cele de informatii (SRI, UM 0215) sau in Politie.
Militia

generalul Ioan Serbanoiu, seful Inspectoratului Judetean al Ministerului de Interne Cluj, fost sef al SRI Cluj;

colonelul Stoian Rusu, seful Militiei judetene, in prezent general in retragere si om de afaceri. Stoian a fost primul sef al unitatii de informatii a Ministerului de Interne, botezata doi s’un sfert, si un apropiat al premierului de atunci, Petre Roman, si, ulterior, al Partidului Democrat;

lt. colonel Victor Marincas, loctiitor al lui Stoian Rusu, in prezent om de afaceri. Marincas a fost sef al Inspectoratului Judetean de Politie Cluj pana in 1998. Colonelul Laurentiu Cocan, in prezent aflat in inchisoare, a sustinut ca Marincas a fost unul dintre conducatorii represiunii impotriva demonstrantilor din decembrie ‘89 din zona Fabricii de Bere;

lt. colonel Vasile Pintea, loctiitor al lui Stoian Rusu, in prezent om de afaceri in SUA;
Securitatea

colonelul Nicolae Ionita, seful Securitatii judetene, in prezent om de afaceri la Bucuresti, patron al unei firme de protectie si paza;

capitan Ioan Marius Ghilea, seful Compartimentului Antidisidenti din unitatile economice, fost sef al SRI Salaj;

maior Gheorghe Petcu, loctiitor al sefului Securitatii judetene, fost loctiitor al sefului SRI Cluj;

capitan Liviu Lapusan, seful Biroului Antidisidenti, s-a ocupat de supravegherea si terorizarea Doinei Cornea, loctiitor al sefului UM 0962 (doi si un sfert) Cluj;

capitan Valer Rus, sef al Securitatii Turda, fost consilier local al PUR;

colonel Ovidiu Tinca, loctiitor al sefului Securitatii judetene, profesor al Facultatii de Drept din Oradea, prosper om de afaceri;
Armata

generalul Iulian Topliceanu, comandantul Garnizoanei Cluj, condamnat la inchisoare pentru implicarea in represiune, fost profesor si indrumator de doctorat la Academia de Inalte Studii Militare;

colonelul Constantin Degeratu (foto), seful Sectie Operatii pe Armata a IV-a, actual consilier al presedintelui Traian Basescu pe probleme de securitate;

colonelul Mihai Popescu, loctiitorul lui Topliceanu, seful artileriei din Garnizoana Cluj, fost sef al Statului Major General in timpul guvernarii PSD, actual senator PSD si lider al comisiei de Aparare din Senat;

Vasile Turcu, secretarul Consiliului Politic al Comandamentului Teritorial Cluj, membru supleant in CC al PCR, in prezent om de afaceri;

colonelul Florian Caba, seful Sectiei Pregatire de Lupta pe Armata a IV-a Transilvania;

colonel Dumitru Marangoci, loctiitorul lui Caba, fost sef al unitatii militare de la Dej, in prezent activist PSD Dej;

lt. colonel Liviu Galos, loctiitor al comandantului UM 01419 Floresti, fost loctiitor al comandantului Armatei a IV-a;

maior Valeriu Burtea, comandantul Garnizoanei Floresti, fost loctiitor al sefului Inspectoratului General al Artileriei al Armatei a IV-a.


Silviu MANASTIRE, silviumanastire@ziuadecj.ro

* Iliescu, cap de lista



Fostul lider de la Cotroceni, gratulat cu titlul de presedinte de onoare al PSD, Ion Iliescu, a fost foarte vehement la adresa Raportului Tismaneanu. Ion Iliescu afirma ca Vladimir Tismaneanu rezuma cele 660 de pagini ale raportului intr-o maniera manipulatoare si lipsita de o minima onestitate intelectuala.

In acest mod, sustine Ion Iliescu, Vladimir Tismaneanu isi confirma propriile teze si pe ale celor care l-au obligat sa-si asume o sarcina pentru care nu are nici caderea morala, nici calitatile cerute sa o duca la bun sfarsit.

De altfel, numele lui Ion Iliescu figureaza la mai multe capitole ale documentului. Astfel, numele fostului sef al statului apare la categoria vinovati de impunerea si perpetuarea unui sistem bazat pe faradelege, precum si in capitolele care se refera la responsabilii mentinerii la putere a regimului comunist.

La capitolul Indoctrinarea populatiei, Ion Iliescu este nominalizat alaturi de Mihai Roller, Paul Niculescu-Mizil, Walter Roman, Silviu Brucan si altii.

Printre cei cu functii de varf in propaganda comunista sunt citati, printre altii, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Rautu, Eugen Florescu si Ion Iliescu. Raportul prezinta, la final, biografiile liderilor comunisti importanti, printre care si Ion Iliescu. Saptamana trecuta, la Congresul Extraordinar al PSD, partidul i-a facut cadou presedintelui de onoare o rezolutie prin care-i sare in ajutor.

Conform rezolutiei adoptate de Congres, readucerea in actualitate a proiectului legii lustratiei reprezinta o adevarata manipulare politicianista a opiniei publice, avand ca scop minimalizarea sau descurajarea reactiilor critice ale PSD la derapajele actualei puteri.


T.C.

* Puscas: Comunismul, respins ca valoare totala



Deputatul PSD Vasile Puscas se teme de riscul unei condamnari ipocrite a comunismului. „In ceea ce priveste respingerea comunismului, el trebuie respins ca valoare totala, e bine sa fie un memento mori, dar una e sa respingi comunismul, dar sa practici bolsevismul, a declarat Puscas.

In opinia sa, respingerea comunismului ar insemna adoptarea practicilor europene in viata politica, sociala si economica a Romaniei. „Unii zic ca resping comunismul, dar ii folosesc practicile, altii se bat in piept cu valorile europene, dar practica bizantinismul. Un fariseism total, a afirmat Puscas.

In opinia sa, „o revolutie anticomunista, dupa caderea comunismului, are ceva caragialesc in ea.

„Daca se spune: e mort comunismul, sa construim valorile Uniunii Europene peste el, e OK, altfel e simplu fariseism si mai discutam inca o suta de ani despre asta, a concluzionat Puscas.

Asistent universitar la Facultatea de Istorie-Filozofie a Universitatii Babes-Bolyai inainte de 1990, Puscas nu a detinut functii in nomenclatura comunista, dar nu s-a manifestat nici ca disident fatis al sistemului comunist.


V.M.

* Rus: O analiza trebuia facuta



Probabil ca o anumita analiza a sistemului comunist trebuia facuta, considera presedintele PSD Cluj, Ioan Rus. In opinia sa, un asemenea raport trebuie sa contina atat o condamnare a sistemului politic, in ansamblul sau, dar si a vinovatiilor personale, acolo unde exista asemenea vinovatii.

Cu toate acestea, Rus nu considera ca un asemenea raport va fi ceva spectaculos in sine si nici ca va genera rezultate semnificative.

Daca e o chestiune de ordin general, de condamnare a unui sistem, acest lucru s-a facut la fiecare schimbare de sistem politic, feudalismul a condamnat sclavagismul, capitalismul a condamnat feudalismul, comunismul a condamnat capitalismul si acum, capitalismul condamna, la randul sau, comunismul.

Pe de alta parte, persoane vinovate exista si pot fi gasite in orice sistem, a spus Rus. Trebuie urmarita eficienta acestui demers. Cea mai buna condamnare a comunismului ar fi construirea unui capitalism performant, care sa aiba mult mai mare grija de oameni, a declarat Rus. Acesta a fost presedinte al Uniunii Asociatiei Studentilor Comunisti din Romania, la nivelul centrului universitar Cluj.


V.M.

* Clujenii care au pus umarul la caderea comunismului




ZIUA de Cluj vi-i prezinta pe clujenii care au avut, cu adevarat, curajul sa se opuna fatis regimului comunist
Simbolul Doina Cornea

Cel mai cunoscut disident clujean este profesoara de limba franceza Doina Cornea, acum pensionara. Aceasta si-a inceput disidenta la mijlocul anilor ’80, nemultumita de involutia sistemului de invatamant universitar, mai ales de ingradirea dreptului la libertatea de constiinta.

Protestele acesteia pe linie didactica, adresate conducerii Facultatii de Filologie, au dus la o stricta observatie a Securitatii.

Radicalizarea mesajului Doinei Cornea a dus la retinerea ei in cateva randuri, anchete dure la Securitate, bataie corporala, interceptarea convorbirilor telefonice si a corespondentei, totul culminand cu o supraveghere continua, 24 de ore din 24, la domiciliu pana in data de 24 decembrie, cand a izbucnit Revolutia la Cluj.

Dupa Revolutie, Doina Cornea a facut parte, pentru scurt timp, din conducerea Frontului Salvarii Nationale la Cluj si la nivel national, de unde a demisionat in urma unor controverse cu Ion Iliescu.
Maistrul care s-a luptat cu Securitatea

Iulius Filip, un om modest, muncitor la CFR, apoi maistru militar, este unul din cei mai cunoscuti disidenti ai Clujului, decorat pentru lupta sa anticomunista de Lech Walesa, liderul celebrului sindicat polonez anticomunist Solidaritatea. Iulius Filip s-a nascut in comuna Teremia Mare, judetul Timis, in 1947.

In urma evenimentelor din anii 1950 - 1953, dintre Romania, ocupata de rusi, si Iugoslavia, se intoarce la Drobocina, Galgau si Fodora, in judetul Salaj. Face scoala profesionala la CFR 16 februarie din Cluj, intre 1962 si 1965, apoi lucreaza ca muncitor, pana in 1968. Din 1969 pana in 1971 face scoala de maistri militari la Sibiu, iar pana in 1981 activeaza in Armata.

Odiseea de opozant al regimului incepe pentru Filip in 1981, cand trimite familiei Ceausescu poezia de revolta Vis si speranta.

Intre 3 si 5 martie 1981 este arestat de Securitatea Cluj. Este eliberat, dar, imediat dupa scrisoarea de adeziune adresata de Filip sindicatului polonez anticomunist Solidaritatea, comentata la Europa Libera, este rearestat. A treia arestare vine in 2 noiembrie 1981, urmata de perchezitie la domiciliu pentru gasirea de noi probe privind scrisoarea trimisa sindicatului polonez. In memoriile sale, Filip publica scrisorile sale deschise catre Securitate.

Bravo, dragi securisti! De cand stiloul meu a devenit armament si poeziile mele munitii? Sau, daca vreti, invers. Prin actiunile pe care le intreprindeti, se pune intrebarea: «A trecut securitatea statului roman la terorism impotriva propriului popor?», scrie Filip in 21 noiembrie 1981. Urmarea este imediata: este condamnat la puscarie prin sentinta nr.

20 din 24 februarie 198* Pentru lupta sa, are de suferit si sotia, arestata de doua ori si rapita de la locul de munca, apoi interogata, scrie Filip in memoriile sale.

Acesta face cinci ani de inchisoare dintr-un total de opt, intre 1982 - 1987, trecand prin puscariile Bucuresti, Jilava si Aiud, sub acuzatia de tradare si propaganda impotriva oranduirii socialiste. In puscarie, Filip protesteaza, face greva foamei, iar represaliile sunt dure. Dupa inchisoare, are loc de munca fortat pe santierul Zlatna, in judetul Alba.

Datorita presiunii comunitatii internationale, care a aflat de situatia lui Filip (foto dreapta) prin intermediul Doinei Cornea, muncitorul este lasat sa plece in exil, in SUA, in 1988, cu sotia si cei doi copii. In 1997, dupa noua ani, se repatriaza, se reangajeaza maistru militar timp de un an, dupa care este pensionat.

In 2006, Filip este decorat de celebrul lider al sindicatului Lech Walesa pentru curajul sau.
Nu credeam sa mai apuc acest moment

Astept de 16 ani sa vina acest moment, nu credeam sa il mai apuc. Este foarte bine ca adevarul iese la suprafata dupa 50 de ani de masinatiuni diabolice, de totalitarism si mai ales minciuna. Este foarte bine ca aceasta comisie, serioasa, condusa de Vladimir Tismaneanu, in care am incredere ca analist al fenomenului, a intocmit un raport.

Eu nu l-am citit, dar am incredere. Sa nu uitam de anii infioratori ‘50 si ‘60, cand toata elita a fost sacrificata. Acelea sunt jertfte pe langa care ce am facut eu e palid. Atunci a fost genocid, multi au suferit mai mult ca mine. Sper ca raportul sa fie o reparatie morala - Doina Cornea.
Lista cu securisti intocmita de Iulius Filip

Ioan serbanoiu

Ioan Ardelean

Pamfil Ladislau

Teodor Bodea

Alexandru Moldovan

Nicolae Ionita

Dan Muchicescu

Ioan Jurcut

Gheorghe Herta

Alexandru Nerisan

Simion Chisiu

Gheorghe Lupes

Constantin Faciu

Ovidiu Tinca

Gheorghe Petcu

Valer Gordan

Todoran Eugen

Vasile Gheorghe

Oprea Ioan

Gorcea Pamfil

Hincu Ioan


Tiberiu FARCAS, tiberiufarcas@ziuadecj.ro

* Pusca: Curatirea de toate racilele comunismului



Nu stiu in ce masura acest raport se va constitui intr-o reparatie morala, dar, daca problema in sine a comunismului va fi inteleasa corect de politicieni si de cetatenii acestei tari, atunci ar putea ajuta la curatirea de toate racilele comunismului care ne mai bantuie inca, a declarat deputatul PNL Mircea Pusca. In opinia sa, nu este suficienta doar o condamnare generica a comunismului.

Nu numai comunismul trebuie condamnat, ci toate relele generate de comunism: incalcarea drepturilor omului, puscariile politice etc., a spus Pusca. El considera ca nominalizarea vinovatilor nu este cel mai important lucru. Nu e important sa personalizam. Sigur, un asemenea raport trebuie sa arate cu degetul vinovatii, cu vinovatiile lor, dar importanta e analiza in esenta a sistemului comunist.

Rezultatele acestui raport trebuie sa apara, in primul rand, la nivelul principiilor si moralei, a declarat Pusca.

Cel mai important este ca, dupa lecturarea raportului, fiecare sa se intrebe ce invatam din asta, pentru ca cine nu-si cunoaste istoria risca s-o repete, a conchis Pusca. Mircea Pusca a fost un cunoscut disident anticomunist.

Cercetator stiintific la Institutul de Cercetare pentru Tehnica de Calcul, Pusca a indraznit sa conteste realegerea lui Ceausescu la Congresul al XIV-lea al PCR, in cadrul unei sedinte a organizatiei de partid din Institut.


Valentin MALAESCU, valentinmalaescu@ziuadecj.ro

* Preotul Boila: zece ani de temnita comunista



Preotul Matei Boila (foto) s-a nascut la Blaj, la 17 aprilie 1926. In 1945 s-a inscris in PNTCD. Intre 1945 si 1947 a fost membru activ in Miscarea studentilor anticomunisti. Dupa ce a fost arestat timp de doua saptamani in 1947, a trait ascuns doi ani in localitatile Badacin si Morlaca. In 1952 este arestat in lotul fostilor demnitari sau luptatori anti-comunisti din partidele politice istorice.

Condamnat administrativ pentru activitatea anticomunista din anii studentiei, Matei Boila este trimis la Canal. A petrecut zece ani in temnitele comuniste. S-a casatorit in 1965, avand patru copii. In 1977 a fost hirotonit preot greco-catolic. Dupa 1989 se reinscrie in PNTCD si devine senator, din 1992 pina in 2000, fiind, o perioada, si liderul taranistilor clujeni.

Raportul despre condamnarea comunismului trebuia sa inceapa acum 60 de ani si sa continue toata aceasta perioada, a declarat, pentru ZIUA de Cluj, preotul Matei Boila, care a precizat ca, desi s-a incercat ascunderea unor fapte, in Romania, opozitia la comunism a fost cea mai acerba.

Au fost foarte multi care au fost sacrificati si marginalizati in puscarii dupa intelegerea politica dintre est si vest. In Romania a fost cea mai puternica rezistenta anticomunista. Au fost partide intregi, a fost Biserica noastra Greco-Catolica, au fost foarte multi care s-au ascuns si au luptat in munti. Au fost milioane de oameni care au platit cu inchisoarea, dar s-au opus eroic.

Dar nici Occidentul nu a vrut sa vorbeasca prea mult despre aceasta opozitie din Romania, pentru ca erau parte a intelegerii politice, a apreciat parintele Boila.

Fostul fruntas taranist este de parere ca oameni care au contribuit la subjugarea noastra vin acum si prezinta raportul de condamnare a comunismului. Bine ca macar acum, in ceasul al XII-lea, se spune ca ceea ce s-a intamplat a fost o crima la adresa poporului roman. Este bine sa se accentueze si sa se aminteasca despre toti aceia care s-au opus eroic, a conchis Matei Boila.


Titus CRACIUN, tituscraciun@ziuadecj.ro

* Clujenii Comisiei Tismaneanu



Memoria fostilor detinuti politici

Filoloaga Ruxandra Cesereanu, universitar la Facultatea de Litere, a fost responsabila cu intocmirea partii despre literatura concentrationara si memorialistica din inchisorile comuniste in cadrul Raportului Comisiei Tismaneanu.

Ruxandra Cesereanu este autoarea unor carti valoroase despre literatura concentrationara a celor care au traversat Gulagul comunist, dar si a unui volum despre teroarea politica in secolul 20.

Contributia mea s-a referit exclusiv la memorialistica fostilor detinuti politici, publicata oficial, in carti. Nu am lucrat in arhive. Eu am redactat in total 12 pagini la un rand, a declarat, pentru ZIUA de Cluj, expertul Ruxandra Cesereanu.
Inchisorile rosii

Unul dintre istoricii noului val, Liviu Tarau s-a impus prin lucrari bine documentate dupa stagii solide in arhive si este conferentiar universitar de la Facultatea de Istorie. Doctor in istorie, acesta a fost responsabil de analiza fenomenului penitenciar.

Am redactat partea ce cuprinde internarile administrative in inchisorile Sighet, Gherla, Aiud, tot acest univers concentrationar complex, a spus Tarau.
Minoritatile sub comunism

Politologul Levente Salat de la Universitatea Babes-Bolyai a redactat o contributie privind minoritatea maghiara in timpul regimului comunist din Romania. Nu a dorit sa faca nici un comentariu pe marginea activitatii depuse in Comisia Tismaneanu.
Omul surpriza

Al patrulea expert al Comisiei Tismaneanu este lectorul universitar Radu Chirita, de la Facultatea de Drept a Universitatii Babes-Bolyai, specialist care activeaza in cadrul Catedrei de Drept Public.

Chirita este specializat in drept penal general, drept penal special, drepturile omului si drept comparat, avand numeroase stagii de cercetare si documentare in strainatate, la Graz si la Strasbourg. Expertul Radu Chirita a fost responsabil de partea legislativa privind analiza juridica a practicilor comuniste, a legislatiei comuniste din regimul anterior al Romaniei.




















2339 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică