Ati preluat conducerea PNA intr-un moment de maxima lipsa de credibilitate a institutiei. Cum credeti ca este perceput azi DNA? Imi place sa cred ca felul in care este perceputa DNA este in acord cu activitatea procurorilor si cu rezultatele inregistrate in cursul acestui an.

Subliniez ca am finalizat sau avem in instrumentare numai dosare care se inscriu in sfera marii coruptii, adica acele fapte penale savarsite fie de persoane cu functii importante, fie care au adus prejudicii de sute de mii de euro.

Daca e sa ma refer numai la domeniul politicului, pot sa va spun ca in cursul anului 2006 am trimis in judecata opt parlamentari, doi secretari de stat, un prefect, asadar atat persoane care reprezinta interesele partidelor aflate la putere, cat si din opozitie.

Daca vorbim despre combaterea coruptiei in sfera economica, in dosarele instrumentate de procurorii DNA este atinsa in special problema achizitiilor publice si a privatizarilor. Aici avem dosare semnificative in care am trimis in judecata conducatori ai unor institutii publice pentru fraude de milioane de euro.

Intre competentele DNA figureaza si lupta impotriva coruptiei din sistemul judiciar, in acest an fiind trimisi in judecata opt magistrati (procurori si judecatori), unii cu functii de conducere si in stare de arest. De asemenea, am avut dosare de coruptie in care au fost implicati ofiteri de politie, vamesi si alte categorii profesionale.

In concluzie, consider ca in acest an, DNA s-a dovedit a fi o structura eficienta, independenta si echidistanta care a actionat in acord cu scopul pentru care a fost creata.

De altfel, si ultimul raport al Comisiei Europene confirma progresele inregistrate pe linia combaterii marii coruptii, in sensul in care calitatea si cantitatea anchetelor nepartinitoare efectuate de DNA in dosarele de mare coruptie a crescut continuu. Acum mai bine de un an ati anuntat un plan de restructurare.

Ce schimbari s-au facut la DNA? Restructurarea a inceput acum un an.

Au fost revocati aproximativ 14 procurori, dintre care unii cu functii de conducere la nivel central si teritorial; au fost numiti la DNA, in urma unor interviuri, alti procurori pe functii de executie; au fost numiti de catre CSM pe functii de procurori-sefi la structura centrala si la serviciile teritoriale persoane propuse de mine (la STA Iasi, Constanta, Pitesti, Ploiesti,

Craiova, Cluj); au fost revocati si numiti alti ofiteri de politie judiciara.

Cum colaborati cu serviciile de informatii, despre care spuneati ca nu ajuta prea mult si ca in mare parte informarile sunt nefondate? Colaborarea in acest moment este buna si s-a eficientizat, in sensul ca aceste servicii comunica, potrivit legii, operativ, la DNA, faptele de coruptie despre care iau cunostinta in cursul

activitatilor lor specifice. Unii sefi de structuri ale DNA se plang de lipsa de resurse tehnice, dar si umane. Care este bugetul DNA si cum este impartit? Bugetul DNA este de aproximativ 20.000.000 de euro.

Atat structura centrala, cat si serviciile teritoriale au o dotare logistica corespunzatoare, care le permite desfasurarea activitatii fara greutati. In anul viitor continua dotarea serviciilor teritoriale cu echipamentele necesare. Din punctul de vedere al resurselor umane, cu exceptia STA Bucuresti, Galati, Constanta si Tg.

Mures, unde lipsesc procurori, toate celelalte structuri teritoriale au schema de personal completa, adica procurori, ofiteri de politie judiciara si specialisti.

In acest context, se poate combate coruptia la nivel inalt cand, de multe ori, subiectii anchetelor sunt oameni extrem de bogati si influenti? Da, avem exemple de persoane deja trimise in judecata, pe care sunt sigur ca le cunoasteti, ceea ce dovedeste ca procurorii DNA nu sunt intimidati nici de averea, nici de pozitia lor.

De asemenea, alte asemenea persoane sunt anchetate in dosare aflate in curs de instrumentare. Afirmati la un moment dat ca lupta anticoruptie se dilueaza tocmai din cauza faptului ca exista prea multe institutii de combatere a coruptiei.

Punctual, ce se intampla? Se suprapun atributiile, se incurca reciproc? Am afirmat ca exista multe institutii cu atributii de combatere a coruptiei la nivel administrativ, insa ca nu in toate cazurile, actele intocmite de acestea au valabilitate pentru noi, procurorii, din punct de vedere procedural.

Nu exista suprapuneri de competenta, fiecare institutie avand propriul sau domeniu de activitate. Ce greseli credeti ca ati facut de cand conduceti DNA? Consider ca daca am facut, au fost greseli minore care nu au afectat eficienta institutiei.

Care ar fi punctele forte al DNA? Slabiciunile? Punctul forte al DNA este acela de a avea autonomie financiara, in sensul ca avem un capital distinct in bugetul Ministerului Public, iar banii pot fi folositi doar in interesul DNA, pe baza semnaturii procurorului-sef al DNA, care este ordonator secundar de credite.

Rezultatul este ca avem o dotare logistica pe care nu o au celelalte parchete; in al doilea rand, avem un corp de procurori competenti, dinamici si care au inteles ce inseamna sa actioneze independent, fara ingerinte exterioare.

In al treilea rand, avem propria politie judiciara, in intregime la dispozitia procurorilor, fapt singular in organizarea si structura Ministerului Public. De asemenea, avem un corp de specialisti de inalta calificare in domeniile economic, financiar, bancar, vamal, tehnologia informatiei.

De slabiciuni imi este greu sa vorbesc, avand in vedere ca prin dosarele trimise judecatorilor, DNA s-a dovedit o institutie puternica si independenta.

Faptul ca nu ati iesit public sa denuntati presiunile politice sau de alta natura inseamna ca DNA - mostenitorul PNA - s-a eliberat de aceste practici? Nu am denuntat presiuni politice sau de alta natura pentru ca nu au existat asemenea presiuni.

Personal, nu am avut de facut fata unor interventii in dosare si nici procurorii nu mi-au relatat asemenea cazuri. Pe de alta parte, procurorii stiu ca nu trebuie sa raspunda unor asemenea eventuale solicitari si sa respinga orice ingerinte in activitatea lor.

Se vorbeste despre contopirea DIICOT si DNA intr-o structura mai complexa, asta si pentru ca marea coruptie presupune, de cele mai multe ori, retele organizate de criminalitate. Ar fi o restructurare potrivita?

E o chestiune care tine de o modificare legislativa, insa in acest moment eu nu sunt sustinatorul unei asemenea idei. Va mai intoarceti la Cluj sau va veti continua cariera la Bucuresti? Foarte probabil ca o sa ma intorc la Cluj.

Din datele de sfarsit de an, ce parere aveti de activitatea DNA Cluj? In anul 2006, STA Cluj a avut o activitate consistenta, concretizata in 8 trimiteri in judecata, spre deosebire de 2005, cand nu s-a inregistrat nici un rechizitoriu. Exista acolo o noua echipa, cu un nou procuror-sef, total diferita de echipa din 2005. Au in lucru dosare importante si toate conditiile pentru a fi eficienti.