Un Revelion comun
Vamesii bulgari plang dupa spaga din vama de la Vama Veche

de Alexandra Anton     Replica de Constanta
Joi, 4 ianuarie 2007, 0:00

(Foto: Replica de Constanta)

"Buna dimineata”, ne-am zis, pe 29 decembrie (anul trecut) in fata autocarului parcat langa autogara de la Gara. Nu era chiar dimineata, dar cu siguranta ca unii dintre noi nu ne "inghitisem bine galbenusul”. Dupa agitatia de rigoare - ia bagajul, pune bagajul - ne-am "imbarcat”.



Patruzeci de romani (din Constanta, doi din Bucuresti, doi din Mangalia si Agigea), plus soferul autocarului, plus ghidul nostru cu palarie marca Burgas, pe nume Alma (sefa de la Alma Tours). La 11.30 eram in miscare, cu speranta ca la granita cu "fratii” de-acum integrati bulgari nu ne vor retine mult cu formalitatile in vama.



Renumiti pentru cei 5 euro sau 10 euro "taxa speciala” perceputa pentru a usura „chinul” de a astepta mult si bine pana parafeaza niste amarate de documente, vamesii bulgari au avut de-a face, pe data de 29 decembrie cu o noua provocare. Provocare si pentru ei, dar si pentru noi, romanii de buna credinta, care ne-am pregatit, cum ni s-a cerut pentru integrare.



Despre ce este vorba? Ei bine, zilele de 29, 30 si 31 au insemnat o simulare la care au participat, in comun, vamesii bulgari si romani, pentru a vedea cum se descurca.



Noi ne-am descurcat bine - in sensul ca s-au cheltuit sume considerabile pentru calculatoare si tehnica impusa de UE la granite, in timp ce bulgarii inca intindeau, in dimineata mentionata, de cabluri si fire, iar ulterior s-au chinuit sa tina pasul la introducerea datelor din pasapoarte in calculatoare



De altfel, "evenimentul” (simularea) a fost filmata, fotografiata si... restul tacamului de presa constanteana.



Cum insa vamesii romani au incercat sa nu "dea din casa” balbele vecinilor in materie de tehnica moderna, noua, celor din autocare sau din masinile care au luat cu asalt Bulgaria pentru a marca acolo sfarsitul de an, nu ne-a mai ramas decat sa ne petrecem cele doua ore de asteptare la granita golind de produse ultimul duty-free deschis.



Deschis, dar cu placuta la usa prin care erai anuntat ca se face „inventar”. Pentru inceput „inventarul” ne-a tinut rezervati, numai ca usa odata deschisa de cativa romani mai „curajosi” ne-a dat elan... Marfa putina, preturi parca si mai mici ca de obicei, semn ca se facea lichidare de stoc, avand in vedere ca de la 1 ianuarie s-a pus cruce pe duty-free-uri.



Ne-am incercat norocul la ultimele pachete de cafea, tigari, sticle de bauturi fine sau energizante. Nici vorba sa ne fie „servite” bonuri. N-a fost bai, cui ii mai pasa? Intre timp, coada de masini dinspre Romania spre Bulgaria devenea considerabila. Iar printre cei care si-au luat bilet de Revelion in Bulgaria - consilierul judetean PNL Ovidiu Cupsa.



"Merg cu sotia si copilul la Nisipurile de Aur, cinci zile. Zic eu ca am facut o afacere buna, in sensul ca m-a costat 500 de euro pachetul, iar altii s-au dus cu 2.000 de euro la Predeal... Pai, cu restul de 1.500 imi cumpar si zapada artificiala aici si... gata!”, ne spune amuzat Ovidiu Cupsa.



Iar numai dupa cinci minute apare, la volanul unui jeep, alaturi de sotie si prieteni, si avocatul Sorin Calafus. Cumpara una-alta din duty-free-ul care ne-a salvat de plictiseala, si se „minuneaza” ca n-a scapat de ochii indiscreti ai presei nici la granita. Destinatia lui Calafus? Tot Nisipurile de Aur.



Prima zi - la cabaret!



In fine, scapam de "simularea” cu nabadai. Drumurile bulgarilor - la fel ca asta vara, adica pline de gropi, case saracacioase... mai salveaza aparentele eolienele montate in camp. Ajungem si la Varna, in partea turistica. De fapt, la Varna, dar din cate am vazut si in alte localitati bulgaresti, se construieste in draci.



Noile case - de vacanta sau hoteluri in marea majoritate - contrasteaza puternic cu blocurile de tip comunist, care parca stau sa pice. Ajungem la hotelurile in care ghidul nostru ne-a impartit grupul in doua. In holul hotelului ne intampina, zambitoare, o angajata.



Nu intelegem nimic din ce spune, nici nu ne pasa, ne grabim sa dam pasapoartele la receptie pentru ca trebuie sa ne pregatim pentru spectacolul din prima seara. Alma ne-a anuntat inca din autocar: avem seara de cabaret, in clubul hotelului Bolero din statiunea Nisipurile de Aur.



10 euro de persoana distractia, dar a meritat - dansatoare care la final au urcat si patru norocosi pe scena pentru a le flutura indeaproape fustele, dansator de step, numere de acrobatie... Iar preturile, chiar daca ne aflam intr-o locatie de patru stele, au fost pe buzunarul fiecaruia.



De altfel, in cele patru zile de mini-vacanta in Bulgaria cu totii am constatat ca in Varna, in Bulgaria in general, este ieftin sa bei si sa mananci, iar ospatarii iti zambesc si spun multumesc (in limba lor sau in engleza) chiar si atunci cand iti schimba scrumiera de pe masa.



Asta nu inseamna ca totul e lapte si miere - au si ei badaranii lor, lasati liberi, ca in orice colt din lume de altfel, sa zburde pe strazi. Apoi, oricine merge in Bulgaria este avertizat, de prieteni, de ghizi, de cunoscuti, sa aiba grija la posete si borsete.



La shopping, romancele si-au etalat chilotii



Inca o zi in Varna, inca o provocare. Alma ne-a pregatit plimbari la manastiri, unii am incercat sa vedem cum se desfasoara viata bulgarilor in cartierele de la marginea orasului, ce preturi, ce marfa, iar altii au sperat sa gaseasca supermarketuri ca in Romania.



N-a fost sa fie, au trebuit sa se multumeasca doar cu Picadilly Mall, un mall destul de mic pentru anumite gusturi, dar unde preturile la electronice le „bat” pe cele din Romania. La fel si benzina.



La o gluma si un comentariu "de grup” s-a ajuns chiar la concluzia ca poti pelca din Constanta cu minimum de combustibil in rezervor, faci plinul in Bulgaria, cumperi electronice, fructe si legume din Varna si... iesi in castig.



Dupa o plimbare prin cartierele bulgarilor, prin piete, unde preturile sunt la jumatate sau la trei sferturi fata de cele din Romania, mai constatam un lucru: multe pisici, multi caini. Si vanzatoare convinse ca trebuie sa le facem vanzare, dar care nu se supara si nu se uita urat daca la finalul plimbarilor prin magazine nu luam nimic. Ne decidem sa mergem in centru.



Alma ne spusese ca este foarte ieftin cu taxiul. Ne-am incercat norocul, pentru ca in materie de autobuze nu intelegeam absolut nimic din ce era afisat pe ele. Ieftin cu taxiul - putin spus, iar limba engleza a functionat de minune. In fata Catedralei din Varna, lume multa, forfota, si pe 30 decembrie, si pe 31 decembrie. Peste drum - bazarul.



Si tot peste drum si cativa bulgari care se ofereau sa schimbe valuta. Numai ca, printre hartiile noi aveau si din cele vechi, care au fost scoase din circulatie. Din pacate pentru bisnitarii care-si pusesera in gand sa faca o afacere buna pentru ei, pe spinarea noastra, n-a fost sa fie. Romanii din grupul nostru si-au dat seama care este „miscarea” si i-au trimis la plimbare.



In limba turca. In bazar, inspre piata unde deja se faceau pregatirile pentru un specatcol de Revelion in aer liber, o mare de romani! - probabil de ordinul catorva mii, care au ales sa intre in 2007 la bulgari, unul dintre motive fiind preturile mult mai convenabile decat la munte, in Romania.



Toata lumea isi facea cumparaturi - bluze, fuste, nimicuri pentru care daca iti puneai mintea le negociai la trei sferturi din pretul afisat... romanii si-au cumparat de toate. La fel au procedat si la shoppingul organizat de Alma, unde cea mai amuzanta parte a fost cea de... lenjerie intima. Pe strada, langa autocar, cateva doamne au tinut sa-si etaleze lenjeria proaspat achizitionata. Fara alte comentarii...



Cersetoare din Romania, pe strazile Varnei



Aproape fara grai ne-a lasat si o babuta care cersea pe strazile Varnei si care, auzindu-ne vorbind, ne-a informat ca si ea este din... Romania. A inceput sa ne spuna o poveste cam farta noima, cum au fugit parintii ei din Romania si cum au ajuns in Bulgaria... mai mult de atat nu a reusit sa fie coerenta.



Mai incolo, cam tot in zona pietei de langa bazar - un nene canta de mama focului, in speranta ca scoate cativa leva. Tot prin zona mentionata am avut de ales intre un restaurant cu specific italienesc, frantuzesc, doua terase amplasate pe cate o bucata de trotuar si pe strada, dar acoperite cu plastic, pentru a oferi clientilor privelistea de afara...



Am ales un restaurant cu specific bulgaresc, dar cu un nume pe care oricat ne-am chinuit nu am reusit sa il descifram. Atmosfera calda, zambetele de rigoare, totalul unei mese copioase pentru doua persoane - dar cu un mic incident legat de un fir de par buclucas, al ospataritei, care insa si-a cerut scuze si a adus alta portie - 20.80 leva. In traducere, 10.40 euro, aproximativ 370 de mii.



Acelasi meniu ar fi sarit de 600 de mii la Constanta, si spunem asta din experienta. Si tot din „experienta”, de data asta de pe taram bulgaresc: ei au multe feluri de salate, dar stau prost la capitolul ciorbe.



Bulgarii ne-au "lovit” cu muzica "pur romaneasca”: manele semnate de Vali Vijelie



Dupa plimbari prin oras si pe la manastiri, pe 31 decembrie ne-am relaxat oarecum, am profitat de masa de biliard din holul hotelului si am admirat mascota hotelului - un caine Chau-chau, pe nume Gordon. La 20.30 am fost anuntati ca incepe petrecerea de Revelion. Romani si bulgari, impreuna.



Pana una-alta, adica pana la petrecerea propriu-zisa, copiii bulgarilor care platisera pentru petrecerea integrarii au distrus trei tacuri de la masa de biliard si s-au batut sub ochii linistiti ai parintilor, convinsi ca asa „se calesc”... Si a venit momentul. Ne-am asezat frumos la mese, n-au lipsit sarmalele, vinul a fost insa bulgaresc, la fel si sampania, iar muzica a fost... "surpriza” DJ-ului bulgar, care, dupa cateva melodii autohtone, s-a gandit sa ne „incante” cu de-ale noastre. Dupa ce a anuntat cu patima ca urmeaza muzica romaneasca... urechile noastre au fost incantate, in prima instanta, cu... nimeni altcineva decat Vali Vijelie!



Fiindca era Revelionul si nu ar fi fost cumsecade sa protestam, mai ales ca nu tot grupul declarase razboi manelelor, am ras si ne-am vazut mai departe de sarmalele din farfurii, numai ca bulgarii pareau de-a dreptul impresionati de ritmurile manelelor, asa ca au dansat pe rupte, folosind, la nevoie, si scaunele, pentru a fi mai la inaltime.



Printre alte melodii "pur romanesti”, acelasi DJ ne-a "incantat” cu „Dragostea din tei” a fratilor moldoveni. Am dansat cot la cot cu bulgarii, doar ne-am integrat de mana cu ei, iar cea care a tinut sa ne „bage in priza” de fiecare data a fost Alma.



De alfel, Alma a dansat si in seara dedicata cabaretului si discotecii, marturisindu-ne ca pe langa agentia de turism si meseria de ghid a fost animatoare in excursii si petreceri. „Daca nu dansez intr-o saptamana, nu ma simt bine”, ne-a spus Alma.



Si tot Alma ne-a declarat, intr-un moment de respiro al celor cinci zile de mini-vacanta, ca a adus in Bulgaria, de sarbatori si Revelion, in total, 250 de romani. Destinatia a fost preferata din cauza preturilor mici pe de o parte, dar si a serviciilor bune, pe de alta parte.



Cum timpul n-a stat in loc, iar 12 noaptea se apropia cu pasi repezi, am luat cate o sticla de sampanie, si noi, si ei, pentru a ciocni afara, printre focurile de artificii, cupa integrarii. „La multi ani!” - in romaneste, in bulgareste si in engleza, ca sa ne intelegem cu totii si... "Felicitari!”.



Felicitarile au fost aderarea la Uniunea Europeana si le-am rostit cu totii parca mai mult din politete. Noaptea nu s-a oprit insa la 12 noaptea, petrecerea a continuat pana in zori, fiind animata, la un moment dat, si de aparitia unor rromi bulgari, "inarmati” cu tobe, acordeon, clarinet si orga.



Toate bune si frumoase, au cantat ei in legea lor pe bulgareste, au cantat si o populara romaneasca (a sunat chiar bine), au primit si bani. Ba chiar, la un moment dat, pentru ca unul dintre romanii nostri a fost prea darnic, lautarii pareau sa nu se mai opreasca.



Asta spre supararea unuia dintre bulgari, ranit in orgoliu ca bancnotele de 10 euro au mai multa trecere la muzicieni decat cele de 10 leva.



Fix doua ore de asteptare, la intoarcerea acasa...



Prima zi din noul an a fost, in mare parte, de odihna. Pe data de 2 urma sa ne facem bagajele, la ora 11 a fost plecarea, iar inainte de a ne indrepta spre vama, ghidul nostru, Alma, a organizat o vizita la Cap Kaliakra, la cetate. Catarati pe sus, pe jos, pe stanci, pe scari, pentru a prinde cele mai bune imagini, nu am rata ocazia de a fotografia si zecile de masini - cu numere de Romania.



O dovada in plus ca Revelionul 2007 a fost unul bun pentru bulgari, din punct de vedere turistic. „Mi-a placut aici. A fost interesant. De exemplu, am vazut intr-un orasel, pe la porti si pe copaci, poze cu cei care au murit.



Erau asa de multe, si nu vedeam nici o persoana pe strada, incat am crezut ca suntem in orasul mortilor”, ne-a spus Andrei Partenie, unul dintre romanii din grupul nostru de „excursionisti”. Dupa ce am admirat Kaliakra, iar curajosii, printre care si Andrei, s-au aventurat pe cele mai periculoase stanci, am plecat spre vama.



Toata suflarea din autocar spera la o "vamuire” usoara - suntem deja in 2007, cu alte cuvinte se presupunea ca pregatirile pentru UE ne vor aduce doar cu buletinul la granite.



Bulgarii insa ne-au intampinat cu o explicatie de "cinci stele” si doua ore de asteptare „blagoslovita” de toata lumea: „n-au venit inca noile directive, deci se lucreaza inca pe stilul vechi”.



In tot "cardul” de masini si autocare pline cu romani nemultumiti de tactica bulgarilor de a mai stoarce, cel mai probabil, pe ultima suta de metri cat cinci euro sau 10 (nu mai mult, pentru ca asta ar insemna ca ceva nu este in regula), am vazut, din nou, fete cunoscute. Un consilier, din nou pe avocatul Sorin Calafus, nemultumit pana peste poate...



"Am intalniri programate, si ia uite ce fac astia!”, a exclamat Calafus. Din nou, ne-a salvat un chiosc (de data asta bulgaresc), unde ne-am straduit, fara succes, sa cheltuim ultimele leva ratacite prin buzunare, iar altii - caci se formasera cozi considerabile la toalete, s-au aventurat in tufisuri, la... "scuturat garoafa de roua”, bombanind: "Astia nu ne vamuiesc aici, astia ne... va-muiesc!”. Dupa doua ore de asteptare, ne-a venit randul. Doi vamesi au urcat in autocar, au cules pasapoartele, au coborat... au revenit, ne-au dat pasapoartele inapoi si ne-am vazut de drum, convinsi fiind de faptul ca normele UE nu au inca, la vama cu Bulgaria, nici o insemnatate.























559 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri