Cinci dintre comunele clujene ar putea deveni, in anii viitori, orase. Primele demersuri au fost facute inca pe vremea guvernarii PSD, de catre fostul prefect al judetului, Vasile Soporan. El a cerut o evaluare a potentialului localitatilor respective.
Pana acum, aceste comune nu au dorit sa se transforme in orase, pentru ca ar fi pierdut banii europeni destinati reabilitarii infrastructurii din mediul rural.
Pe termen scurt, ar putea obtine statutul de oras comunele Floresti, Apahida si Gilau. Primele doua ar urma sa devina orasele-satelit ale Clujului, dupa ce au beneficiat din plin de pe urma dezvoltarii economiei resedintei judetului.
Din cauza lipsei de terenuri pentru constructii din municipiu, multe dintre firmele care nu au mai gasit loc aici s-au mutat in comunele limitrofe.
De pilda, concernul "Metro" si-a deschis un magazin pe teritoriul comunei Floresti, chiar la granita cu resedinta de judet.
De asemenea, holding-ul "Polus" ar urma sa ridice un mall tot pe teritoriul Florestiului, care a beneficiat si de ridicarea unui cartier ANL, dupa ce, din cauza conflictului dintre administratia locala si cea judeteana din perioada in care Primaria era controlata de secretarul general al PRM, Gheorghe Funar, iar Consiliului Judetean si Prefectura de reprezentanti ai PSD, Agentia Nationala pentru Locuinte nu a reusit sa primeasca un teren potrivit pentru construirea de blocuri.
La randul ei, comuna Apahida a beneficiat de o multime de investitii private, cum ar fi cea mai importanta firma olandeza de transport care opereaza in Romania, dar si de investitii publice. Cele mai importante sunt centurile de ocolire a orasului, una pe varianta care uneste comuna cu cartierul industrial al municipiului, iar cealalta uneste satul Valcele cu comuna Apahida.
In urma acestor investitii, valoarea terenurilor din comuna a crescut cu pana la 40 de euro pe metrul patrat.
Magnet pentru afaceri
Deja, Florestiul si Apahida indeplinesc toate criteriile pentru a fi declarate orase. Ele au peste 7.000 de locuitori si, de asemenea, dispun de infrastructura necesara pentru a fi primi noul statut.
Intr-o situatie asemanatoare se afla si comuna Gilau. Aceasta va beneficia de doua mari proiecte imobiliare, destinate, in primul rand, clujenilor cu bani. Gilaul, ca zona turistica, cu castrul roman, cu lacurile de pescuit, amenajate la poalele Apusenilor si cu pastravariile din comuna, are un potential imens pentru construirea imobilelor de lux.
In plus, faptul ca va fi unul dintre nodurile autostrazii "Transilvania" ar putea favoriza o explozie economica a localitatii. Toate cele trei comune ar urma sa fie incluse si in viitoarea zona metropolitana a municipiului Cluj-Napoca.
Acest lucru inseamna ca ele vor beneficia de extinderea retelelor de utilitati si de transportul in comun, precum si de o serie de investitii directe, din bugetul orasului ori din cel al Uniunii Europene.
Aghiresu - orasel minier
O alta comuna care ar putea deveni un oras, de data aceasta minier, este Aghiresu. Previziunile agentilor imobiliari arata ca, in perioada urmatoare, constructiile vor constitui unul dintre cele mai dinamice domenii. Acest lucru ar putea aduce prosperitate celor doua companii care exploateaza carierele de piatra din comuna.
Aghiresu ar putea miza si pe turism, pentru ca pe teritoriul comunei se afla Laguna albastra, unul dintre cele mai spectaculoase lacuri artificiale, format intr-o fosta mina de caolin. Totodata, retelele de apa si de canalizare din comuna au fost refacute de curand, cu ajutorul fondurilor primite de Uniunea Europeana.
Pe termen lung, o comuna care ar putea deveni oras este Mociu. Ea ar putea deveni un centru pentru comertul cu produse agro-alimentare, atat pentru comunele din estul judetului Cluj, cat si pentru cele din vestul judetului Mures ori pentru cele din sudul judetului Bistrita-Nasaud.
