Capace ridicate din asfalt la 15 centimetri, strazi recent asfaltate fara marcaj pietonal, intersectii cu risc major de accidente, strazi blocate din cauza traficului supraglomerat - sunt problemele cu care se confrunta zi de zi iesenii, atat in calitate de pietoni, cat si de soferi.

Punctele "negre" marcate de Politia Rutiera in ceea ce priveste riscul crescut de accidente se afla pe marile artere ale orasului: Independentei, Alexandru cel Bun, Mircea cel Batran, Nicolae Iorga si Pacurari.

Desi s-au cheltuit sume semnificative din bugetul local pentru studii de circulatie, Primaria pare a lua decizii in ritm de melc, prima masura de introducere a sensurilor unice in oras dovedindu-se una extrem de neinspirata, ducand la blocarea circulatiei in centrul orasului. Care sunt zonele cu cele mai multe probleme si care ar putea fi solutiile

Nervi, claxoane si injuraturi. Fac parte din viata cotidiana a oricarui iesean, fie pieton, fie sofer. In timp ce datele privind traficul din municipiul Iasi, precum si riscul de accidente in diverse zone au cunoscut modificari importante in ultimii ani, specialistii Primariei par a fi ramas "incremeniti" in proiect.

In municipiul Iasi, sunt zeci de zone unde, din cauza gropilor din asfalt, a denivelarilor de la liniile de tramvai, a capacelor ridicate din asfalt la distanta de circa 10-15 centimetri, a gurilor de canal descoperite, a intersectiilor prost semaforizate, a strazilor fara indicatoare sau a strazilor recent asfaltate si lipsite de marcaj pietonal, soferii si pietonii risca oricand sa ajunga victime ale accidentelor rutiere.

Cea mai mare problema: intersectiile

In 2001, Primaria a incredintat unei firme de apartament, SC Veltona SRL din Timisoara, cu doi angajati, realizarea unui studiu de optimizare a transportului in comun iesean, pe care s-a platit 500 milioane de lei vechi. Rezultatele acelui studiu zac si acum in sertarele unor angajati ai Primariei, nefolosind la absolut nimic.

In 2006 si in acest an, Primaria mai plateste 6 miliarde de lei vechi pentru un studiu de circulatie, de aceasta data privind intregul oras, iar aplicarea acestuia s-a dovedit defectuoasa chiar din prima zi.

Pe strazile prevazute cu sens unic s-au creat blocaje in trafic, iar, de-a doua zi, Primaria si Politia Rutiera a trebuit sa schimbe regulile de circulatie pentru ca teoria nu s-a impacat deloc cu practica. "Acest studiu ofera date statistice despre trafic, dar pe care ar trebui sa le interpreteze altcineva. Studiul nu ofera nici o recomandare cu privire la intersectii.

Cel mai mare pericol de accidente este dat de intersectii, care nu sunt marcate corespunzator. Nu exista o banda de virare la stanga si un marcaj in centrul intersectiei. Timpii de semaforizare nu sunt reglati corespunzator, pentru ca nu exista o zona-tampon, astfel incat masinile sa poata vira la stanga inainte de a fi verde la semafor pentru pietoni.

In Vest, exista timpi intermediari in intersectii", a explicat consilierul local Radu Botez, membru al comisiei de circulatie a municipalitatii.

In studiul de circulatie realizat de firma "Consilier Construct" sunt propuse 55 de intersectii semaforizate. In Iasi, exista in prezent doar 22 de intersectii semaforizate. Conform normelor europene, sunt necesare semafoare la orice intersectie prin care trec peste o mie de masini pe ora.

Cea mai aglomerata intersectie din Iasi este Podu Ros, cu 4.045 de masini pe ora, strada Sf. Lazar cu b-dul Mangeron, pe portiunea Splai Bahlui Stang, pe sensul de circulatie Tudor Vladimirescu cu Podu Ros.

"La intersectia Sf. Lazar cu Podu Ros ar putea fi realizate denivelari la trecerea de pietoni, pentru ca aici exista un risc crescut de accidente, zona neavand un marcaj corespunzator, mai ales la trecerile de pietoni", a declarat inspector principal Cristian Mandru, din cadrul Politiei Rutiere.

Butoni reflectorizanti la trecerile de pietoni

La nivelul Primariei s-a discutat despre oportunitatea achizitionarii unor butoni reflectorizanti sau montarea unor denivelari cauciucate in asfalt, care sa inlocuiasca "spinarile de magar". "Sunt o solutie pe unele artere, la treceri de pietoni care se afla in dreptul unor spitale, pentru ca actualele denivelari creeaza probleme masinilor Ambulantei si pompierilor", a mai spus Radu Botez.

Numai ca incovenientul pe care il prezinta acestea este ca trebuie sa fie scoase iarna, pentru ca se imbiba cu apa si pot duce la provocarea unor accidente. O alta solutie este montarea unor "butoni" la trecerile de pietoni. "Butonii sunt montati in asfalt sau in relief, la trecerea de pietoni.

O astfel de solutie ar fi oportuna pe bulevardul Independentei si, in general, pe strazile din zona centrala, unde au avut loc destule accidente rutiere, mai ales noaptea", a mai explicat inspector Cristian Mandru.

Din punctul de vedere al Politiei Rutiere, in Iasi riscul de accidente este ridicat pe marile artere de circulatie. Una dintre solutiile propuse pentru bulevardul Independentei este semaforizarea cu "unda verde" pe timp de zi la semafoare, care vor fi reglate invers pe parcursul noptii.

"In felul acesta, chiar daca accelereaza, cand soferul ajunge la celalalt semafor nu prinde verde si este obligat sa circule cu 40-50 km/h", a mai explicat Mandru.

Artere periculoase

Politia Rutiera nu a realizat o statistica stricta a strazilor periculoase, insa dinamica recenta a accidentelor rutiere arata ca acestea se produc frecvent pe unele din arterele importante ale municipiului. Pe lista neagra se numara piata Alexandru cel Bun, unde lipsesc gardurile de protectie, dar si marcajele pietonale.

"De cand s-au facut asfaltari in Alexandru si Dacia, nu au mai fost marcate corespunzator trecerile de pietoni si, de aceea, se produc accidente din cauza vitezei excesive", a sustinut Cristian Mandru.

O alta zona periculoasa, mai ales pentru soferi, este bulevardul Nicolae Iorga, unde lipsesc capacele de la gurile de canal, iar la intersectia cu pod Cerna unele capace sunt suprainaltate deasupra asfaltului, astfel ca soferii trebuie sa faca slalom printre acestea.

Alte masuri de realizare a unor marcaje rutiere se impun, potrivit concluziilor politistilor de la Circulatie, pe strada Ion Creanga, pe strada Pantelimon Halipa, in dreptul Spitalului de Recuperare, pe strada Moara de Foc, precum si pe tot parcursul soselei Pacurari, mai ales la trecerile de pietoni.

"S-a vazut ca realizarea unor separatoare axiale si semaforizarea, cum este cazul intersectiei de la Belvedere si pe soseaua Bucium, au dus la scaderea numarului de accidente", a explicat Cristian Mandru.

O alta solutie pentru prevenirea accidentelor este montarea unor oglinzi de trafic. "La intersectia din Aleea Rozelor cu soseaua Nicolina, la baza podului, se impune instalarea unor oglinzi de trafic. Cu toate ca zona este semaforizata, exista un risc crescut, aici avand loc numeroase tamponari", a spus inspectorul de la Rutiera.

O zona care ar avea nevoie de oglinzi de trafic este intersectia din Podu de Fier. In municipiul Iasi nu este montata nicio oglinda de trafic.

Idei doar pe hartie

Studiul de circulatie realizat de Primarie a indicat faptul ca ar fi necesare investitii de 23 milioane de euro pentru modernizarea a 78 de strazi intens circulate. Studiul de circulatie cuprinde si o analiza complexa a transportului in comun, Primaria avand informatii despre intervalele orare si zonele in care se depaseste capacitatea mijloacelor de transport.

Insa, cu toate acestea, de luni de zile nu se intampla nimic concret. "Intr-un timp destul de scurt, centrul orasului va fi complet blocat. Primaria nu are nicio viziune privind traficul, parcarile sau marile intersectii. Trebuie sa fie gasite solutii pentru intersectii importante, cum ar fi cea de la Fundatie, Hotel Europa si Podu Ros", a afirmat consilierul Radu Botez.

Un exemplu recent si elocvent cu privire la "viteza" de reactie a autoritatilor locale vizeaza "masurile" luate in urma tragediei de la Ciric, in care si-a pierdut viata Vanda Condurache. Desi s-a discutat despre montarea unui parapet de protectie pe podul de la Ciric, s-a gasit o solutie doar pentru drumul care duce spre terasa Ciuperca.

Masura a fost amanata, aruncandu-se pe piata ipoteza montarii unor parapeti cauciucati, dar nu s-a luat inca nici o decizie concreta.