Dupa aproape jumatate de an de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, fondurile europene sint mai mult in discutiile autoritatilor locale decit in infrastructura comunelor sibiene. Primarii nu s-au inghesuit sa trimita proiecte.

Doar citeva comune au primit sau asteapta sa primeasca banii pusi la dispozitie de Uniunea Europeana. Desi mediul rural se bucura de o atentie speciala din partea comisiilor europene, dezinformarea, politicienii si bugetele locale reduse le pun bete-n roate solicitantilor.

Deocamdata, absortia fondurilor europene se face mai mult pe hirtie, decit in domeniile care au nevoie de bani pentru dezvoltare. Potrivit Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Centru, cele mai multe proiecte care solicita fonduri europene tin de reabilitarea drumurilor, a retelelor de apa, dar si de promovarea turismului, in anumite zone.

Situat in regiunea 7 Centru, Sibiul are potential de atragere a banilor europeni. Astfel, nu mai putin de 45 de proiecte cu o valoare de peste 32,6 milioane de euro sunt, in prezent, in desfasurare, in cadrul programelor PHARE in aceasta regiune

Modernizari

Pina acum, mai multe comune au reusit sa atraga si sa cheltuiasca bani europeni, in special pentru modernizarea infrastructurii. Comunele sibiene Cristian, Orlat si Turnu Rosu au primit fonduri SAPARD pentru investitii in retelele de apa potabila si canalizari. Cel mai multi euro au luat calea Orlatului care, pentru o noua retea de canalizare, a primit peste un million de euro.

In schimb, Selimbarul este in asteptare. Mohu a primit fonduri Ispa pentru statia de tratare a apei, care este in curs de finalizare. „Fondurile de la Mohu tin de Primaria Sibiu. In Selimbar nu au sosit, deocamdata, fonduri europene, dar, daca facem proiecte bune, o sa le obtinem", a apreciat Daniel Maricuta, primarul din Selimbar.

Si Consiliul Judetean si-a anuntat, in urma cu trei luni, sprijinul pentru absortia de fonduri. „In acest domeniu, am pregatit zece proiecte, care vizeaza refacerea drumurilor si, implicit, a unor conditii mai bune de trafic sau a podurilor cu durata de functionare expirata", a afirmat Gheorghe Dicu, vicepresedintele deliberativului judetean.

Doua fruntase

Ocna Sibiului si Gura Riului stau cel mai bine la absorbtia fondurilor europene. Primaria din Ocna si-a facut datoria si a trimis proiectul de obtinere a fondurilor Phare, in valoare de patru milioane de euro. „Acum asteptam banii, sper sa nu intimpinam probleme. Daca lucrurile merg cum trebuie, in trei ani vom avea o statiune la standarde europene.

Trebuie sa profitam de acest loc si sa atragem cit mai multi turisti", a spus Ioan Baltes, primarul din Ocna. Nici Gura Riului nu se plinge de lipsa fondurilor. Pensiunile agroturistice din zona au reusit sa atraga bunavointa atit a investitorilor, cit si a membrilor comisiei ADR, care gestioneaza proiectele si destinatia banilor Uniunii Europene.

Printul Charles sustine agricultorii

In proiectia video care a deschis Festivalul Filmului European, printul Charles a marturisit ca va incerca sa dea o mina de ajutor agriculturii romanesti. „Pentru ca romanii imi sint dragi, incerc sa ajut agricultura romaneasca prin crearea unui brand, prin care producatorii si fermierii sa aiba un viitor economic mai bun, un viitor care ii va motiva pe tineri sa ramina in mediul rural.

Sper ca schimbarile aduse de Uniunea Europeana sa nu ameninte cultura agrara. Romania este norocoasa ca are multe zone rurale productive, iar acestea trebuie exploatate prin sprijin european", a spus mostenitorul tronului Marii Britanii.

Politica ne incurca

Suma totala care va fi alocata Romaniei, din fonduri europene structurale si de coeziune, in perioada 2007 - 2013, este de 17,26 miliarde de euro. Specialistii sint insa sceptici in ceea ce priveste procentul de absortie, care, spun ei, nu va fi mai mare de 10-15 la suta.

Acestia sustin ca de vina ar fi intirzierea punerii in aplicare a strategiei post aderare, dar si evenimentele de pe scena politica, care duc la destabilizarea imaginii Romaniei.