Ani de zile, Zlatna a fost cunoscuta ca un important centru industrial si se mindrea cu faptul ca locuitorii din Alba Iulia faceau naveta la fabricile de aici pentru a lucra. Apoi, Zlatna a capatat un nedorit renume de a fi unul din cele mai poluate orase din Romania, alaturi de Copsa Mica.

Fabricile Zlatnei s-au inchis rind pe rind, pentru ca nu au facut fata concurentei, dar - mai ales - pentru ca nu s-au putut conforma normelor de mediu din ce in ce mai stricte. Somajul a ajuns sa atinga aproape 90%.

Mai precis, este vorba despre populatia apta de lucru care nu avea un loc de munca, pentru ca statisticile oficiale nu ii luau in calcul pe cei care nu mai benefiaciau de nici un fel de ajutor social si care, practic, erau “saraci lipiti pamintului”.

Sansa

A fi in topul celor mai poluate orase s-a dovedit, pina la urma, marea sansa a Zlatnei. A intrat in categoria asa numitelor “zone fierbinti”, pentru care Banca Mondiala a oferit un ajutor separat. Pe baza de proiecte, pentru ca asa se lucreaza in Uniunea Europeana.

Edilul Zlatnei a apelat la specialisti, care au intocmit imediat cite proiecte au putut si au luat “grosul banilor” pusi la dispozitie de Banca Mondiala. In total, 53 milioane euro au fost alocati numai Zlatnei, pentru sapte proiecte distincte.

Incepe renasterea

Implementarea in teren a primelor proiecte incepe, practic, din aceasta saptamina, pina acum fiind parcurse procedurile legate de aprobari, intocmiri de documentatii, licitatii, constestatii la licitatii si, in final, atribuiri de contracte.

Un prim proiect a carui derulare incepe in aceasta saptamina se refera la reabilitarea sistemului de salubrizare si construirea unei statii de transfer. Acest proiect are doua componente, una de constructii si alta de utilaje.

Prima componenta, in valoare de peste 711.000 euro, a fost atribuita unei firme din Voluntari, iar pentru cea de-a doua, referitoare la aducerea de utilaje cu si fara montaj, s-a preferat varianta incheierii mai multor contracte, pentru a se beneficia de cele mai bune oferte. In total, in utilaje se vor investi cel putin 3 milioane euro.

Un alt proiect pentru care lucrarile incep deja se refera la amenajarea riului Ampoi si a afluentilor acestuia, lucrarile urmind sa fie efectuate de o firma din Ploiesti si una din Deva, durata de executie fiind de patru ani. Valoarea totala a acestui proiect este de peste 6 milioane de euro.

Ecologizare scumpa

Doua dintre proiectele finantate de Banca Mondiala se refera strict la ecologizare.

Astazi, va incepe dezafectarea a ceea ce localnicii numesc “Hiroshima”, adica zona unde s-au aflat uzinele de prelucrare a minereului, care acum arata “ca dupa razboi” ca urmare a degradarii naturale si a “ajutorului” dat de cautatorii de fier vechi, care au furat tot ce se putea fura, uneori riscindu-si chiar viata.

Aici va lucra o firma din Rimnicu Vilcea, care va veni insa cu parteneri din Austria, specializati in astfel de lucrari.

Potrivit primarului din Zlatna, austriecii au spus ca ei vor lasa terenul curat dupa trei luni, cu toate ca proiectul le permite sa termine lucrarea intr-un an. Practic, aici se va escava pina la o adincime de un metru fata de actualul nivel, dupa care se va aseza un strat de balast, pentru ca aici urmeaza sa fie construit un parc industrial.

Pe tot parcursul lucrarilor, aici va fi masurat nivelul metalelor grele. Daca exista contaminari, tot ce este in zona respectiva se sfarima pina la nivel de nisip, se amesteca cu silicat de calciu si ciment si se depoziteaza intr-un loc special desemnat. Dupa ce acest amestec se intareste, se pune un strat de sol fertil si se plateaza copaci sau iarba.

Restul materialului rezultat se concaseaza si va fi folosit de administratia locala pentru repararea unor strazi. Aceasta lucrare costa peste doua milioane de euro.

Un proiect amplu este si refacerea ecosistemului pe 1.326 de hectare de teren, lucrare care va costa cam patru milioane de euro. Licitatia a avut loc, ofertele fiind in stadiu de evaluare.

Dupa cum a precizat Silviu Ponoran, aceste lucrari inseamna cel putin 300 de locuri de munca, oamenii care vor fi angajati urmind sa teraseze dealurile, sa realizeze corectii de torenti si sa planteze iarba si copaci.

Celelalte proiecte pentru care urmeaza sa fie facute licitatiile se refera la reabilitarea si extinderea retelei de canalizare in Zlatna, extinderea retelei de alimentare cu apa cu 28 km si reabilitarea fostei albii a riului Ampoi. Pe toate, administratia locala spera sa le inceapa in acest an.

Silviu Ponoran a estimat ca prin cele aproximativ 400 de locuri de munca ce vor fi create, in total, prin proiecte demarate, rata somajului in Zlatna va ajunge la aproximativ 60%, pina in iulie si va fi mai mica de 50% pina la sfirsitul anului.

Revinimentul Zlatnei este vizibil si in piata imobiliara. Valoarea terenurilor s-a dublat deja, iar pretul unui apartament in Zlatna a crescut de la 20.000 la aproape 80.000 lei.

Primarul Silviu Ponoran este convins ca acesta este doar inceputul, mai ales ca deja “a batut palma” pentru doua fabrici ce vor fi construite in viitorul parc industrial ce va inlocui actuala “Hiroshima”.