AUDIO Raport IPP - activitatea parlamentara decembrie 2008 - decembrie 2010

Marţi, 24 mai 2011, 16:55 Actualitate | Politic

Institutul pentru Politici Publice a prezentat o analiza a activitatii parlamentarilor la jumatatea mandatului, perioada decembrie 2008 - decembrie 2010. Analiza institutului arata ca parlamentarii  Crin Antonescu, Viorel Hrebenciuc si Dan Voiculescu au cele mai multe absente de la voturile finale de la senat sau Camera Deputatilor. Raportul mai arata si ca, in cei doi ani de mandat, deputatii au in plen aproape 50 zile de munca a cate 8 ore, iar senatorii 56 zile de munca a cate 8 ore. Vezi in articol raportul integral din care poti afla cat a muncit deputatul sau senatorul din colegiul tau.

Vezi mai jos raportul IPP
Raport Monitorizare Jumatate Mandat

Vezi si site-ul alesiivoteaza.ro unde poti sa vezi activitatea detaliata a deputatului sau senatorului tau.

Camera Deputatilor. Potrivit analizei IPP privind prezenta la voturile finale a deputatilor, perioada 2008-2010, cele mai multe absente le-au inregistrat: Viorel Hrebenciuc (PsD) prezent la 183 voturi finale (16,70% prezenta), Niculescu Duvaz Bogdan (PsD) prezent la 229 voturi finale (20,80% prezenta), Frunzulica Doru (PsD) prezent la 259 voturi finale (23,60% prezenta). Topul deputatilor cu cele mai multe prezente arata astfel: Ovidiu Victor Gant (minoritati) prezent la 1094 voturi finale (99,5% prezenta), Iustin-Marinel Cionca-Arghir PD-L prezent la 1087 voturi finale (98,9% prezenta), Gheorghe Ciobanu PDL prezent la 1081 voturi finale (98,4% prezenta). Procentele au fost calculate din numarul total de voturi finale exprimate de deputati in perioada decembrie 2008 - decembrie 2010.

In analiza IPP sunt mentionate si zilele cu vot final la care au fost prezenti deputatii. De altfel, institutul a realizat si o analiza a timpului de lucru pe care il aloca deputatii dezbaterilor in plen pentru voturile finale. Iata ce se mentioneaza in raportul IPP:

• Astfel, in Camera Deputatilor au avut loc, in perioada monitorizata (decembrie 2008 - decembrie 2010) un numar total de 164 de sedinte de plen, dintre care 66 in zile de luni, 69 marti, 26 miercuri si 2 joi si una vineri. [...] Durata tuturor sedintelor de plen a fost de 398 ore, 40 minute si 49 de secunde, ceea ce inseamna ca, in medie, fiecare sedinta a durat 2h si 40 de minute. Daca insa facem un calcul in numar de zile lucrate efectiv, reiese ca deputatii au fost in intreaga perioada monitorizata (mai precis putin peste 2 ani), la aproape 50 zile de munca a câte 8 ore, daca luam in considerare numai sedintele de plen. Desigur asta in masura in care parlamentarii noștri accepta ca participarea la lucrarile Parlamentului - inclusiv la sedintele de plen - reprezinta un serviciu la care trebuie sa se prezinte. (sursa: raport IPP)

Senat. Potrivit analizei IPP privind prezenta senatorilor la voturile finale, perioada 2008-2010, arata ca cele mai multe absente le-au inregistrat: Crin Antonescu (PNL) prezent la 18 voturi finale (1,30% prezenta), Dan Voiculescu PsD-PC prezent la 100 voturi finale (7,50% prezenta), Ghise Ioan PNL prezent la 128 voturi finale (9.60% prezenta). Topul senatorilor cu cele mai multe prezente arata astfel: David Gheorghe PDL prezent la 1306 voturi finale (prezenta 97,70%), Borza Dore PDL prezent la 1256 voturi finale (93,90% prezenta), Ruset Ion prezent la 1253 voturi finale (93,70% prezenta). Procentele au fost calculate din totalul de 1337 voturi finale exprimate de senatori in perioda decembrie 2008 - decembrie 2010.

AUDIO Asculta mai jos conferinta de presa in care IPP a prezentat raportul

In analiza IPP sunt mentionate si zilele cu vot final la care au fost prezenti senatorii. De altfel institutul a realizat si o analiza a timpului de lucru pe care il aloca senatorii dezbaterilor in plen pentru voturile finale. Iata ce se mentioneaza in raportul IPP:

• La senat s-au inregistrat, in perioada monitorizata (decembrie 2008 - decembrie 2010), un numar total de 162 de sedinte in plen. Durata insumata a tuturor sedintelor de plen a fost de 454 ore, 54 minute si 33 de secunde, ceea ce inseamna ca, in medie, fiecare sedinta a durat 3 ore si 20 de minute. in numar de zile lucrate efectiv, reiese ca senatorii au fost in intreaga perioada monitorizata (putin peste 2 ani), la aproape 56 zile de munca a câte 8 ore, in plen.
• Cea mai lunga sedinta a fost in 20 octombrie 2010, durând 6 ore si 51 de minute, fiind urmata de sedinta din 26 aprilie 2010 cu o durata de 4 ore si 36 de minute. Cea mai scurta sedinta de plen a fost in data de 27 septembrie 2010 si a durat 2 minute si 5 secunde. (sursa: raport IPP)

Raportul IPP prezinta si topul parlamentarilor cu cele mai multe initiative semnate, dar si eficienta demersurilor parlamentarilor. Reprezentantii IPP au subliniat urmatoarele: faptul ca un parlamentar ce depune un numar ridicat de initiative legislative nu reprezinta intotdeauna si in mod necesar un parlamentar cu o activitate eficienta. Acest indicator trebuie corelat cu rezultatul concret al initiativelor depuse (adoptate/respinse) si interpretat in context (raportul de forte politice in fiecare Camera, continutul efectiv al propunerii - unele se refera la un set complex de masuri de reforma intr- un anumit domeniu altele modifica aspecte punctuale ale unor legi aflate in vigoare.

Analiza IPP pentru Camera Deputatilor: Pe primul loc in topul celor care au initiat cele mai multe propuneri legislative devenite legi continua sa fie deputatul Mircea Giurgiu, PDL, activitatea acestuia fiind invocata si in rapoartele de la nivelul fiecarei sesiuni parlamentare. Deputatul Giurgiu are 26 de propuneri adoptate, dar dintr-un numar de 244 de initiative depuse, cu mult peste media tuturor celorlalti colegi si colege de Camera.
Din punct de vedere al eficientei legislative (procentul initiativelor devenite legi din totalul initiativelor depuse), prima pozitie este ocupata de un parlamentar al Opozitiei - Ion Dumitru (nefiind, de altfel, singurul parlamentar din Opozitie in acest clasament). Pe locul doi, din aceeasi perspectiva, a eficientei procesului de initiere a actelor normative, se afla actualul Ministru al Agriculturii - Valeriu Tabara (sursa: raport IPP)

Analiza IPP pentru senat: La senat, senatorul Emilian Francu, PNL conduce in clasamentul parlamentarilor cu cele mai multe initiative devenite legi de la inceputul acestui mandat (13 legi, dintr-un numar de 101 initiative depuse in perioada analizata).

• Asa cum putem constata, si senatorii prezenti in topul cu cele mai multe propuneri legislative inregistreaza procente ridicate de prezenta la voturile finale din plenul senatului. Astfel, senatorul cu cea mai mare prezenta - in intreaga perioada monitorizata - Gheorghe David, PDL are 97,7% si un procent foarte bun de initiative devenite legi. (sursa: raport IPP)

Un alt aspect interesant pe care il analizeaza raportul IPP este similaritatea la vot intre principalele partide politice, adica au fost masurate cazurile in care PsD, PDL si PNL au votat in acelasi sens la diverse proiecte de lege. Analiza IPP arata si ca la Camera Deputatilor PsD si PDL au avut in acesti ani cel mai mare grad de similaritate. Iata ce arata analiza IPP:

• Principalele 3 grupuri parlamentare au dat acelasi vot in cazul a 57,2% din proiectele de lege trecute prin Camera. in ceea ce priveste conformitatea bilaterala a votului intre partide, PsD si PDL au votat similar in perioada monitorizata in cazul a 74,2% dintre proiectele de lege (explicatia pentru gradul crescut de similaritate este si cea legata de faptul ca in perioada respectiva cele doua partide inca mai faceau parte impreuna din coalitia de guvernare), respectiv PDL si PNL au dat acelasi vot la 65,2% dintre proiecte. Gradul de similaritate dintre voturile date de PsD si PNL la Camera in intervalul vizat a fost de 73%. (sursa: raport IPP)

La Senat analizat IPP arata ca cel mai mare grad de similaritate l-au avut in acesti doi ani PsD-PNL 77%, urmat de cuplul PsD-PDL 72%. Iata ce se mentioneaza in raport:

• In ceea ce priveste situatia similaritatii voturilor din senat indica un nivel de similaritate de 59,5% intre principalele partide reprezentate in Camera superioara, cu 72% voturi similare intre PDL si PsD, 77% PsD si PNL, respectiv 69,6% intre PDL si PNL. Voturile asupra carora principalele partide nu au avut consens sau, cu alte cuvinte, au nascut cele mai mari dispute in dezbaterea parlamentara au fost la 28% dintre proiectele adoptate intre PsD si PDL, respectiv de 30,4% intre PDL si PNL si de 23% intre PsD si PNL.  (sursa: raport IPP)