"Exista o ingrijorare a celor din delegatie (FMI) sa avem grija ca acest sistem financiar, altfel bine rezistent la criza pana acum, sa nu fie destabilizat. Adica, daca se reduc comisioanele si marjele de profit ale bancilor in principal, aceste banci sa nu mai aiba motiv sa ramana in Romania. Si sa se produca o destabilizare financiara cam cum s-a produs in alte tari, cand bancile au dat faliment. Practic, ce spun Fondul si Delegatia Europeana este: aveti un avantaj fata de alte tari, care au trecut prin aceasta criza, inclusiv printr-o severa recesiune si chiar un lant de falimente semnificative in sistemul bancar. Voi n-ati avut asa ceva. Si ar fi bine sa pastrati aceasta stabilitate ca va este necesara pentru stabilitatea macroeconomica, pentru stabilitatea cursului", a declarat consilierul prezidential, Alexandra Gatej, la Discutia de Luni, o emisiune HotNews.ro - RFI realizata de Dan Tapalaga.

Alexandra GatejFoto: Hotnews

Asculta interviul integral in varianta AUDIO

Descarca fisierul audio in format MP3

Cele mai importante declaratii facute de Alexandra Gatej la Discutia de Luni:

  • Nu, la discutiile la care eu am asistat atat sambata cat si ieri discutia nu s-a pus deloc in termenii acestia. (N.r: eliberara celei de a sasea transe FMI conditionata de modificarea Ordonantei 50). In mod specific insa Ordonanta 50, este clar ca in momentul acesta ea se afla la Parlament. Si acolo la Parlament trebuie sa se aiba in vedere, si acesta era punctul Fondului, doua aspecte: cine reglementeaza piata financiara in Romania. Fiindca in aceasta ordonanta, in acest moment, e prevazut Asociatia pentru Protecia Consumatorului sa aiba ceva de spus in ce priveste promovarea sau nu a unui produs bancar pe piata. Si punctul de vedere al reprezentantilor FMI si al meu este ca nici o alta institutie din aceasta tara nu poate avea atributiuni in reglementarea pietei financiare decat BNR. Asociatia pentru Protectia Consumatorului trebuie sa protejeze cetateanul, dar ea nu poate avea un rol de interzicere a functionarii unei piete, a oricarei piete. Aceasta este treaba reglementatorului si regulatorului, in acest caz BNR.

  • Dezbaterea pe care a initiat-o si Asociatia pentru Protectia Consumatorului este insa corecta. Intr-adevar, rolul ei este sa se asigure ca omul, atunci cand se duce la banca, are in fata un contract care e cel putin clar si transparent. Adica, omul sa inteleaga ce are de platit. Si sa nu fie incurcat in tot felul de discutii sofisticate despre ce inseamna un comision sau altul sau cand trebuie rambursat, etc. Asta e rolul Asociatiei de Protectia Consumatorului si el trebuie sa ramana asa in continuare. Si el este intr-un fel generatorul acestei dezbateri. Dar nu poate reglementa in mod formal ce produse financiare trebuie sa promoveze o banca in Romania. Pentru ca asta inseamna sa-si ia un rol pe care nu-l are, si nu cred ca-l are nici o alta tara europeana. Nu cred ca intr-o alta tara in afara de Banca Centrala cineva reglementeaza aceasta piata.
  • Discutiile la care eu am asistat la Cotroceni nu au avut aceasta problematica pusa in acesti termeni (n.r. modificarea Ordonantei 50, drept conditie pentru eliberarea celei de a sasea transe de imprumut). Sigur, exista o ingrijorare a celor din delegatie (FMI) sa avem grija ca acest sistem financiar, dealtfel bine rezistent la criza pana acum, sa nu fie destabilizat. Adica daca se reduc comisionale si marjele de profit alte bancilor in principal, aceste banci sa nu mai aiba motiv sa ramana in Romania. Si sa se produca o destabilizare financiara cam cum s-a produs in alte tari, cand bancile au dat faliment. Practic, ce spune Fondul si Delegatia Europeana este: aveti un avantaj fata de alte tari, care au trecut prin aceasta criza, inclusiv printr-o severa recesiune si chiar un lant de falimente semnificative in sistemul bancar. Voi n-ati avut asa ceva. Si ar fi bine sa pastrati aceasta stabilitate ca va este necesara pentru stabilitatea macroeconomica, pentru stabilitatea cursului etc.
  • Este nevoie ca in aceasta ordonanta sa fie gasit un echilibru, ca nici bancile sa nu-si transfere asupra oamenilor faptul ca nu si-au restructurat propriile activitati, in conditiile in care volumul de activitate li s-a diminuat. Eu nu-mi doresc sa ajungem la falimentul nici unei banci in Romania, si nici la falimentul companiilor mari care dau de munca. Obiectivul nu e sa dea bancile faliment. Este clar ca sectorul bancar in Romania reprezinta un sector profitabil, ca altfel bancile nu ar fi aici, si bancile s-ar retrage din Romania daca n-ar merita sa fie aici. Dar va spun, punctul de plecare al acestui merita sa fie aici, este pentru ca era o piata toata de facut. Daca stam sa ne uitam la piata de aici la pietele din vest, piata asta nu-i deloc sofisticata. Adica, noi abia acum discutam de refinantari, de ipoteci de gradul doi-trei, de piata secundara prin rezultarea unor active la dispozitia bancilor care sa fie vandute. In alte tari exista deja piete secundare si tertiare, exista multe instrumente care se ofera consumatorului care la noi inca nu exista. Deci punctul de plecare este ca au o piata de facut, si au in continuare o piata de facut.
  • Populatia Romaniei dupa parerea mea a fost foarte usor indusa de creditele cu buletinul, de usurinta de a lua credite. Nu stiu sa spun daca BNR are vreo vina, ca nu stiu care sunt reglementarile...adica e o piata libera, pana la urma. Adica, asa cum pe om nu-l pune nimeni sa semneze un contract de imprumut, asa nici banca nu trebuie sa fie netransparenta. Si sunt banci si banci, sunt banci care sunt transparente cu contractele lor, si sunt banci sofisticate cu comisioanele lor. E, acest lucru trebuie sa-l regleze aceasta ordonanta, dupa parerea mea.
  • Despre retroactivitatea prevederilor Ordonantei 50. Aici discutia este una legata de alinierea la directivele europene. Exista o directiva, 48 din 2008, si conforma acestei directive se intelege ca aceasta ordonanta ar trebui aplicata numai pentru creditele noi. Pe de alta parte, problema creditelor existente, deci a masurilor de pana acum, nu este parte din aceasta directiva.

    Adica, Comisia Europeana, Fondul, zic: s-ar putea sa aveti si o problema de infringement. Noi nu sustinem in acest moment ca avem o problema de infringement. Deci, bucata asta trebuie vazuta deocamdata la nivel de experti. Da, s-a discutat si acum, ca trebuie sa avem o atentie la posibilitatea unei proceduri de infringement pe directiva 48. Trebuie vazut, ca noi nu suntem chiar convinsi ca avem o procedura de infringement pe asta. Asta-i o treaba care va trebui clarificata la nivel tehnic, de experti. 

  • Acuma, ce se intampla in Parlament, din punctul meu de vedere, dincolo de populism, si de ingrijorarile Comisiei si ale Fondului, trebuie gasit un echilibru: adica, nici bancile sa nu fie netransparente, sa nu-si mai transfere creditele neperformante, socotelile dobanzilor la nivel intern, adica lipsa asta de transparenta trebuie sa inceteze sau sa fie diminuata. Lipsa masurilor de restructurare, iarasi, sa nu le transfere asupra cetatenilor. Adica, daca veniturile lor au scazut, si ei n-au facut restructurari, nici de personal, nici de inchidere de agentii, nici de diversificare a liniilor de business, acesta e un cost. Adica, lor le-au scazut veniturile si in schimb au operat cu aceeasi baza de cost, e aceeasi discutie ca si la statul roman. Daca n-au facut asa ceva, acele costuri nu trebuie transferate in costurile clientului.
  • Si nici clientul, pe de cealalta parte, care a semnat de buna voie, ca nu-l pune nimeni, nu-i un contract asistential, banca n-are obligatia sa te asiste daca ti-ai pierdut serviciu, ca nu asta-i natura actului comercial incheiat cu o banca, deci nici clientii nu trebuie sa transfere capacitatea lor scazuta de a rambursa acuma. Si in nici un caz sa ceara asistenta sociala de la banci, ca acest lucru nu va fi posibil.
  • Eu cred ca, daca ordonanta asta era bine scrisa si clara, nu se ajungea la situatia in care bancile sa interpreteze aceasta dobanda intr-un fel si clientii in alt fel. E clar ca ordonanta nu-i clar scrisa de vreme ce am ajuns la aceste disensiuni. Din cate inteleg si aud, unele banci au interpretat aceasta dobanda ca dobanda anuala efectiva si n-au schimbat, chiar cu consumatorii care au semnat acele contracte aditionale. Ca asta-i o alta complicatie, sunt oameni care au semnat aceste contracte.
  • Nu-i o problema simpla si nici mica. Cu atat mai mult cu cat bancile au avut timp pana la 19 septembrie sa-si contacteze clientii. In momentul in care oamenii au semnat contracte aditionale, ingreuneaza orice fel de demers juridic in viitor, pentru ca exista deja un precedent al oamenilor care au fost de acord cu acele dobanzi propuse de banci. Nici populismul nu va fi folositor, nici protejarea...
  • Acest obiectiv al Ordonantei 50, care este parte din acordul cu FMI - nu este o conditie - dar este parte din acordul cu FMI, va trebui reglementat in acest fel, prin gasirea unui echilibru, prin scrierea mai corecta a partii din ordonanta care se refera la dobanzi. (...) E clar ca textul acela nu-i bine scris, de vreme ce exista atatea interpretari. Si, dincolo de interesele personale ale celor care in Camera Deputatilor au credite, va trebuie gasita o solutie pentru ca nu poate ramane asa.