Activitatea europarlamentarilor romani in actuala legislatura este nesatisfacatoare. Asa arata un studiu publicat marti de Institutul European pentru Democratie Participativa-Qvorum, care cuprinde o analiza a activitatii delegatiei Romaniei in legislativul european in perioada iulie 2009 - aprilie 2010. Pe scurt: Romania are cel mai scazut grad de prezenta in PE, eurodeputatii romani sunt fruntasi la activitati pentru care nu au nevoie de sprijinul politic al colegilor de grup politic european, iar unii dintre ei exagereaza importanta actiunilor lor in PE, profitand de lipsa de informare a publicului din tara.

Intitulat "Europarlamentarii la raport: cum ne reprezinta in Europa?", studiul imbina analiza calitativa si cantitativa a activitatilor (rapoarte, voturi, declaratii, etc.) cu cercetare de teren la Bruxelles si este structurat in doua parti: compararea delegatiei Romaniei in raport cu delegatiile celorlalte state membre ale UE si analiza individuala a activitatii fiecaruia dintre eurodeputatii romani. Raportul complet poate fi descarcat aici.

Iata principalele concluzii ale cercetarii:

• Activitatea europarlamentarilor romani in actuala legislatura este nesatisfacatoare. Delegatia Romaniei nu a reusit inca sa fructifice al 7-lea potential de influenta pe care il detine in PE, potential calculat prin prisma numarului de deputati si al functiilor detinute;
• In general, membrii delegatiei Romaniei sunt fruntasi la activitati pentru care nu au nevoie neaparat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau de parlament, precum luari de cuvant (locul 4) sau declaratii scrise (locul 5). In schimb, in cazul activitatilor concrete, unde sprijinul politic este o conditie esentiala, precum in cazul alocarii rapoartelor si avizelor, Romania se afla doar la jumatatea clasamentului (locurile 15 si respectiv 13). Doar cativa dintre deputatii romani s-au descurcat bine si la aceste din urma capitole.
• Romania are cel mai scazut grad de prezenta in cadrul PE, dintre toate cele 27 de state membre. Eurodeputatii romani au pus acest fapt pe seama participarii multora dinte ei la campania electorala pentru alegerile prezidentiale din toamna-iarna lui 2009. Potrivit IEDP-Qvorum, explicatia este pe jumatate valida, avand in vedere ca si alte state membre care au avut alegeri in aceasta perioada au inregistrat rate de prezenta scazute (Grecia, Marea Britanie, Ungaria), in timp ce media de prezenta a Romaniei a inceput sa creasca in ultimele doua luni.
• Europarlamentarii romani, ca si restul colegilor din toate statele membre, voteaza pe linia grupului politic din care fac parte (popular, socialist sau liberal), si nu se grupeaza in functie de nationalitate.
• In cadrul delegatiei UDMR, factorul etnie joaca un rol important. Astfel, eurodeputatii Lazlo Tokes si Sogor Csaba voteaza mai degraba conform indicatiilor colegilor de grup din Ungaria (FIDESZ), decat ale colegilor de grup din Romania (PDL). Lazlo Tokes are o compatibilitate cu FIDESZ de 95,8% si de 86,6% cu PDL, in timp ce Sogor Csaba are o compatibilitate cu FIDESZ de 96,2%, iar cu PDL de 92,5%. In cazul lui Iuliu Winkler, analiza arata ca optiunile acestuia sunt mai echilibrate intre cele doua delegatii, compabilitatea sa cu PDL fiind de 94,4%, iar cu FIDESZ de 93.9%.
• Pana in prezent, eurodeputatii cu cea mai buna activitate (pe o scara de la 0 la 5) sunt: Marian Jean Marinescu (PDL, 4p), Adina Valean (PNL, 3,8p), Renate Weber (PNL, 3,8), Daciana Sarbu (PSD, 3,5p), Adriana Ticau (PSD, 3,5p) si Cristian Preda (PDL, 3,5p).
• La polul opus, eurodeputatii cu cea mai slaba activitate sunt: Ioan Enciu (PSD, 1,8p), Lazlo Tokes (UDMR, 1,7p), Rovana Plumb (PSD, 1,7p), Claudiu Tanasescu (PRM, 0,3p), Corneliu Vadim Tudor (PRM, 0,3p), George Becali (PRM, 0,3p).
• Tendinte de manipulare: exista numeroase situatii cand, profitand de lipsa de informare a publicului din tara, unii europarlamentari exagereaza semnificativ importanta actiunilor lor in PE.
  

Doru Frantescu, directorul IEDP-Qvorum, a explicat ca un factor declansator pentru cresterea prezentei si activitatilor eurodeputatilor romani in ultimele doua luni pare sa fie mediatizarea crescanda in tara a comportamentului lor la Bruxelles si Strasbourg. Astfel, dupa primele articole publicate in presa romaneasca cu privire la comportamentul eurodeputatilor romani, prezenta acestora a crescut de la 82% la 86%.

Cat priveste cele mai frecvente mijloace de manipulare la care apeleaza reprezentantii Romaniei in PE, directorul IEDP-Qvorum a precizat ca “eurodeputatii transmit informatia conform careia sunt raportori pe anumite propuneri, cand in realitate sunt doar raportori virtuali sau raportori de aviz".

"Europarlamentarii bombardeaza mass-media cu informatii asupra declaratiilor pe care le fac in PE. In realitate insa, luarile de cuvant reprezinta un instrument viabil numai in masura in care sunt insotite si de actiuni concrete (redactarea de rapoarte, avize, amendamente), altfel ele au mai degraba caracter propagandistic si sunt contraindicate", a detaliat el.

Institutul European pentru Democratie Participativa - QVORUM recomanda eurodeputatilor "sa isi asume cu o mai mare responsabilitate rolul de reprezentanti", cautand solutii pentru cresterea influentei in PE, precum si "o mult mai buna comunicare si transparentizare a activitatilor lor, plecand de la premisa ca se afla la Bruxelles si Strasborg nu in nume propriu, ci in numele alegatorilor care i-au trimis acolo".