De ce se cearta? Acum, in ciuda cliseului mediatic obositor ("astia se cearta in timp ce tara se duce pe rapa") nivelul disputei legate strict de actul de guvernare este relativ redus. Avem legi foarte sensibile electoral, restructurarea aparatului de stat sau legea salarizarii unice, legi care ar putea fi foarte usor samanta de scandal intre partide, si care sunt totusi sustinute solidar de membrii cabinetului - cel putin pana acum, scrie Doc, pe blogul lui.
Din nou, ma refer la nivelul guverarii, exclud declaratiile politice, "amabilitatile" de talk-show si altele asemenea care, pe cat sunt de dragi presei, pe atat sunt de lipsite de relevanta.
Evident, perfecta armonie intre cele doua partide nu este, dar, din nou, facand ciuda cliseelor mediatice stupide, o astfel de armonie ar fi ceva ingrijorator, nu ceva de dorit. Nu are cum sa fie pentru ca sunt partide aflate in competitie politica, ceea ce e normal - mai putin normal e faptul ca sunt fortate sa guverneze impreuna. Faptul ca temperatura relatiilor din coalitie si guvern a inceput sa urce are ca motiv, presupun, apropierea alegerilor prezidentiale. Ambele partide au motive pentru asta.
Candidatul si presedintele PSD e principalul contracandidat al presedintelui in exercitiu, sustinut de PD-L. Faptul ca partidul sau participa la guvernare ii afecteaza insa sansele, pentru ca il asociaza automat cu actualul presedinte, si pentru ca il face mai putin atragator pentru electoratul nemultumit de actuala guvernare, principala tinta pentru un candidat al schimbarii. Nu stiu daca de la PD-L priveste cineva din punctul acesta de vedere: aruncarea PSD in opozitie i-ar face un serviciu candidatului acestui partid.
PD-L si candidatul lor au alte potentiale motive pentru a juca in forta. Dupa parerea mea, una din principalele probleme pe care le are Traian Basescu in obtinerea unui nou mandat este sa isi convinga electoratul ca alegerea lui are o miza.
Citeste restul articolului si comenteaza pe Inventarul stricaciunilor politice.
