"In cazul Udrea, sa o lase sa-si descurce problemele, ea le-a facut, ea sa si le descurce, nu sa traga el greutatea nimanui. Eu asa l-as invata: sa-si traga fiecare raspunderea pentru ce face", spune mama premierului Emil Boc despre Elena Udrea.

Bunul simt al acestei declaratii, normalitatea, cererea de dreptate si adevar sunt atat de departe de lumea politica si de presa centrala ca-mi pun intrebarea daca toate tertipurile politice sau juridice pe care le vedem, toate incercarile demagogice de a apara subiecte sau persoane, incercarile de a transforma albul in negru si invers au in lumea reala efect sau importanta, scrie Dan Selaru, pe blogul lui.

Nu cumva oamenii simpli nu sunt cu nimic impresionati de "argumentele", de prea multe ori dubioase, pe care sustinatorii unui partid politic le flutura ca pe adevaruri incontestabile?

Nu cumva apararea unei pozitii pana in panzele albe, in ciuda realitatii care o contrazice, e o metoda gresita de "marketing politic"?

Nu cumva toate promisiunile electorale, de la autostrazi suspendate la astronauti sau alte parascovenii, pot sa nu existe?

Nu cumva piesa de teatru de pe scena politica nu mai are spectatori?

Nu cumva putina normalitate si mai putin teatru ieftin ar aduce oricarui om politic mai multe voturi si credibilitate decat toti sfatuitorii de taina sau strategii americani?

Aici nu discut despre Elena Udrea si nici despre faptul ca Ana Boc este mama lui Emil Boc ci despre opinia unui om simplu despre un subiect politic controversat.

Comenteaza pe Romania Obiectiva.