Incepand de joi, aproximativ 388 milioane de cetateni din Uniunea Europeana sunt chemati sa-si aleaga cei 736 de eurodeputati care ii vor reprezenta in Parlamentul European - ultima zi a alegerilor europene s-a deschis duminica in majoritatea tarilor membre UE, pe fondul unui absenteism major, relateaza AFP.
Primele rezultate oficiale privind culoarea politica a viitorului Parlament de la Strasbourg vor fi cunoscute incepand cu ora 20,00 GMT, dar, dupa caderea serii, sondajele efectuate la nivel national vor oferi suficiente informatii privind tendinta de vot.
Absenteism record
Un absenteism record se profileaza deja, dupa ce la precedentul scrutin s-a inregistrat o prezenta de doar 54,6%. Cauza: Parlamentul European este considerat prea indepartat de alegatori, lipsind, astfel, o motivatie clara pentru a participa la acest scrutin.
In Italia, unde aceste alegeri vor constitui un test pentru seful guvernului, Silvio Berlusconi, confruntat cu nenumarate scandaluri, participarea la vot a fost, in prima zi, de doar 17,8%, fata de procentul de 20,5% inregistrat in urma cu cinci ani.
In Olanda, participarea a fost de 36,5%, fata de 39,2% in 2004.
In Franta, sondajele indica un absenteism cuprins intre 56% si 62%, fata de 57,2% in 2004.
Germania, tara care da cel mai mare numar de europarlamentari, ar putea sa beneficieze de o prezenta mai mare, in conditiile in care alegatorii vor fi mobilizati de suprapunerea dintre alegerile municipale in 16 state regionale cu scrutinul european.
Chiar si Grecia, unde votul este obligatoriu, va cunoaste o rata de absenteism de 25%, in absenta unor sanctiuni efective si pe fondul unui climat de tensiuni politice intre marile partide. In plus, temperatura va depasi 30 de grade iar luni este zi libera in Grecia.
Ascensiunea extremei drepte
Aceasta lipsa de interes constituie un teren favorabil partidelor anti-europene radicale care capitalizeaza voturi pe seama dificultatilor guvernelor de a face fata crizei globale, a fricii de imigratie si a curentului eurosceptic.
In Olanda, tonul a fost dat joi de partidul islamofob de extrema dreapta condus de Geert Wilders, care a obtinut 17% din voturi.
In Austria, partidul de extrema dreapta FPO este creditat de sondaje cu peste 15% din sufragii, fata de 6,31% in 2004.
Si in Romania, scrutinul ar putea permite Partidului Romania Mare sa intre in Parlamentul European, cu o cota de 6% din voturile nationale.
Acelasi scenariu s-ar putea repeta in Ungaria, unde partidul de extrema dreapta Jobbik ar putea castiga unul sau doua locuri in PE.
In Marea Britanie, unde unde primul ministru laburist Gordon Brown a recunoscut deja infrangerea formatiunii pe care in conduce, Partidul pentru independenta Marii Britanii, care pledeaza pentru retragerea tarii din UE, ar putea depasi cota de 20%, devansand astfel laburistii.
Se profileaza o victorie a dreptei
La nivel general, sondajele din Europa intrevad o victorie a dreptei, unde partide precum cel al lui Berlusconi sau al presedintelui francez Nicolas Sarkozy conduc deja circa 20 de guverne din cele 27 de tari membre ale UE.
Pe ansamblu, echilibrul actual din PE urmeaza sa ramana neschimbat. Stanga social-democrata, incapabila sa traga vreun profit de pe urma crizei, va ramane cea de-a doua forta politica, in urma formatiunilor de centru dreapta, dar inaintea liberalilor.
4
1
