Doar patru formatiuni politice - PSD-PC, PD-L, PNL si UDMR - au reusit sa treaga pragul electoral, a anuntat marti presedintele BEC, Marian Muhulet, dupa numararea tuturor voturilor valabil exprimate la alegerile din 30 noiembrie.Dupa etapa a doua a redistribuirii voturilor, PD-L are trei mandate in plus fata de Alianta PSD-PC.Cifrele sunt confirmate, potrivit Realitatea TV, si de numaratoarea paralela efectuata de cele patru formatiuni politice aflate in competitie.
Mandatele partidelor politice dupa etapa a doua a redistribuirii voturilor:
Camera Deputatilor
- PD-L 115
- PSD-PC 114
- PNL 65
- UDMR 22
Senat
- PD-L 51
- PSD-PC 49
- PNL 28
- UDMR 9
UPDATE 2: PD-L si PNL castiga mai multe mandate la redistribuire decat PSD-PC
La redistribuirea mandatelor in etapa a II-a, PD-L si PNL au obtinut cate 22 de mandate la Camera Deputatilor, in timp ce Alianta PSD-PC a primit 19 mandate si UDMR 8 mandate.
La Senat, odata cu redistribuirea mandatelor in etapa a II-a, PD-L a castigat 25 de mandate, PNL 21 de mandate, Alianta PSD-PC a primit 20 de mandate si UDMR 5 mandate.
UPDATE 1: Pentru Camera Deputatilor, Alianta PSD-PC a obtinut cele mai multe voturi - 2.279.449, urmata de PD-L 2.228.860 voturi, PNL 1.279.063 si UDMR 425.008.
Pentru Senat, Alianta PSD+PC a obtinut 2.325.968 voturi, PD-L 2.312.358 voturi, PNL 1.291.029 voturi si UDMR 440.449 voturi.
Cu exceptia celor patru formatiuni politice, in Parlament au mai intrat doar reprezentantii minoritatilor: Partida Romilor Pro-Europa, Forumul Democrat al Germanilor din Romania, Federatia Comunitatilor Evreiesti, Uniunea Democratica a Slovacilor si Cehilor, Uniunea Bulgara din Banat-Romania, Uniunea Armenilor, Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani, Asociatia Macedonenilor, Uniunea Sarbilor, Asociatia Italienilor – Ro.As.It, Uniunea Democrata Turca, Uniunea Ucrainenilor, Comunitatea Rusilor Lipoveni, Uniunea Croatilor, Uniunea Elena, Asociatia Liga Albanezilor, Uniunea Polonezilor si Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania.
Celelalte partide care s-au inscris la alegerile parlamentare din 30 noimebrie nu au trecut pragul electoral.
In total, partidul condus de Corneliu Vadim Tudor, PRM, a obtinut 217.595. in timp ce formatiunea lui Gigi Becali, PNG-CD, a obtinut 156.901 voturi, nereusind sa intre in Parlament.
Potrivit rezultatelor de la ora 10, la Camera Deputatilor, Alianta PSD-PC a obtinut 33,09%, PD-L 32,36%, PNL 18,57%, si UDMR 6,17%. La Senat, PSD-PC are 34,16% din numarul total de voturi, PDL 33,57%, PNL 18,74%, UDMR 6,39%.
BEC a respins toate sesizarile privind anularea alegerilor
Biroul Electoral Central a respins, marti, toate sesizarile privind anularea alegerilor in unele circumscriptii sau renumararea voturilor in unele sectii, a precizat Marian Muhulet.
Pe ordinea de zi a sedintei de marti au figurat 28 de sesizari, care au fost insa respinse ca nefondate sau pe motiv de lipsa de calitate a contestatarilor.
Procedura de repartizare a mandatelor
Birourile electorale de circumscriptie vor trece la prima etapa de repartizare a mandatelor, etapa de atribuire efectiva a acestora urmand sa aiba loc dupa stabilirea de catre BEC a mandatele ce revin partidelor, in urma redistribuirii "resturilor" de voturi si de mandate, la nivel national.
Precizarea a fost facuta, marti, pentru MEDIAFAX, de catre purtatorul de cuvant al BEC, Marian Muhulet.
Astfel, la nivel de judet, biroul electoral de circumscriptie calculeaza, in functie de coeficientul electoral si de voturile primite de un partid, in acea unitate administrativ-teritoriala, separat, cate mandate de deputat si cate mandate de senator se cuvin respectivului partid.
Coeficientul electoral este specific fiecarei circumscriptii si se calculeaza raportand numarul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul si independentii care au castigat mandate la numarul de locuri in parlament ce revin respectivului judet. Altfel spus, coeficientul electoral arata cate voturi trebuie sa castige un partid pentru un mandat in Legislativ.
Totusi, la acest nivel, impartirile prevazute de lege nu vor putea da, intotdeauna, mandate intregi pentru partide, rezultand asa-numitele "resturi".
Aceste resturi de voturi si de mandate precum si voturile exprimate pentru partidele care nu au trecut pragul electoral si pentru independentii care nu au obtinut majoritatea voturilor in colegiul unde au candidat vor fi folosite in a doua etapa de repartizare a mandatelor, care are loc la Biroul Electoral Central.
Aici resturile de voturi din toate circumscriptiile sunt insumate, o operatie similara fiind facuta si in cazul mandatelor.
In acest moment intervine cea mai complexa procedura de repartizare a mandatelor, cea de redistribuire, etapa care presupune calcule relativ complicate, menite sa stabileasca matematic cate mandate revin fiecarui partid si in ce judete respectiva formatiune politica va beneficia de aceste mandate.
Astfel, adunand resturile de voturi si de mandate, BEC stabileste, potrivit sistemului proportional si folosind sistemul "D’Hondt", cate mandate revin fiecarui partid la nivel national, prin redistribuire.
In continuare, BEC trebuie sa stabileasca in ce colegii vor fi atribuite aceste mandate.
Pentru acesta se fac doua liste cu competitorii politici carora li se cuvin mandate – o lista la nivel de circumscriptie si una la nivel national, ambele in ordine descrescatoare, in functie de resturile de voturi ale partidului la nivelul circumscriptiei, de "resturile" de la nivelul tarii si de numarul de mandate ce se cuvin acelei formatiuni politice.
Daca primul pe lista ordonata pe tara este, de exemplu, partidul "X", potrivit voturilor din circumscriptia Alba, in functie de repartitorul acestei circumscriptii si de numarul de mandate care au ramas de repartizat in circumscriptia electorala respectiva, acest partid va primi mandate suplimentare in acest judet.
Legea prevede ca, in cazul in care aceste calcule matematice duc la situatii de balotaj sa fie folosit ca elemente de departajare numarul de candidaturi propuse de partid in circumscriptia respectiva si, daca nici acest criteriu nu rezolva problema, repatrizarea mandatului sa fie facuta in urma negocierii intre partide sau, in cele din urma, prin tragere la sorti facute de BEC.
Aceste mandate repartizate de BEC vor fi cumulate, la nivelul circumscriptiilor electorale, cu mandatele repartizate deja partidului in prima etapa de repartizare a mandatelor.Din acel moment va incepe, efectiv, faza de atribuire de mandate de deputati si senatori, care are doua etape.
In prima etapa vor obtine mandate candidatii care au intrunit majoritatea voturilor in circumscriptia in care au candidat.
In etapa a doua, biroul electoral de circumscriptie va alcatui o lista a candidatilor partidelor care au trecut pragul electoral care nu au obtinut majoritatea voturilor in colegiul lor si, deci, nu au primit mandat in prima etapa de atribuire a mandatelor. Din lista vor face parte si candidatii in ale caror colegii s-au atribuit deja mandate, acestia fiind "sariti", insa, in aceasta etapa de atribuire de mandate.
Lista va fi alcatuita, in ordinea descrescatoare, in functie de numarul de voturi obtinut de candidat raportat la coeficientul electoral al circumscriptiei.
Daca, de exemplu, partidul "X" va avea dreptul, potrivit calculelor facute in cele doua etape de repartizare a mandatelor, la cinci mandate in circumscriptia Alba, iar in acest judet doi candidati au obtinut in colegiile lor majoritatea voturilor exprimate si le-a fost atribuit mandat in prima etapa, partidul "X" va mai avea de primit in acest judet doar trei mandate, care vor fi acordate candidatilor din lista mentionata anterior.
Mandatele vor fi atribuite, in ordine, candidatilor din lista, fiind "sariti"cei in al caror colegiu s-a acordat deja mandat si candidatii care apartin unor partide ale caror mandate din circumscriptie au fost deja epuizate. In acest sens, din lista ordonata vor primi mandate cei mai bine clasati in limita mandatelor ce se cuvin partidului din care fac parte.
Astfel, s-ar putea ajunge la situatia ca un candidat care a obtinut cel mai bun scor din circumscriptie sa nu primeasca mandat deoarece a candidat ca independent si a obtinut 49 la suta din voturile exprimate in colegiu. La fel se va intampla si cu un candidat care ar castiga, cu 99 la suta din voturi, alegerile din colegiul sau daca partidul pe care il reprezinta nu va atinge pregul electorale la nivel national.
Intr-o situatie similara s-ar putea afla un candidat care a obtinut, de exemplu, 47 la suta din voturile exprimate in colegiu, dar a fost surclasat de doi colegii de ai sai de partid, care au, fiecare, 48 la suta din voturi in colegiile in care au candidat si deci vor adjudeca inaintea sa cele doua mandate care revin in circumscriptie partidului din care fac parte.
De asemenea, un candidat care a primit 49 la suta din voturile alegatorilor intr-un colegiu dar a pierdut mandatul in favoarea unuia care a strans 51 la suta din voturi in acelasi colegiu va fi "sarit" la atribuirea de mandate in acesta etapa.
Pentru acesta ramane sansa ca, odata atribuite toate mandatele corespunzatoare circumscriptiei, partidul sa mai aiba dreptul, in urma redistribuirii, la mandate suplimentare. Astfel, numarul de mandate ce se cuvin circumscriptiei vor fi suplimentate, prin derogare de la prevederea ca in fiecare colegiu se atribuie un singur mandat.
In acest fel, se poate ajunge la situatia ca numarul parlamentarilor care reprezinta un judet sa fie mai mare decat i se cuveneau tinand cont de norma de reprezentare, iar un colegiu sa fie reprezentat de doi parlamentari si nu doar de unul, asa cum prevede legea.
2
27
