Prima sesiune parlamentara din acest an s-a incheiat, iar in urma senatorilor si deputatilor au ramas peste 400 de acte normative intarziate. Comisiile de specialitate ale legislativului au "uitat" sa predea rapoartele in cazul a 137 de legi la Senat si 279 la Camera Deputatilor, astfel ca acestea nu au putut fi inscrise pe ordinea de zi, iar prevederile legislative privind termenele de aprobare nu au putut fi aplicate. Desi la comisii sunt intarziate legi din 2004, parlamentarii n-au avut probleme in a-si lua o luna de vacanta pentru alegerile locale. In acest timp, indemnizatiile lor au crescut cu 4,5%.

In ambele camere ale Parlamentului, recordul de rapoarte care nu au fost inca depuse, desi termenul a fost depasit, sunt comisiile juridice. Deputatii juristi au 60 de restante, iar senatorii - 51. Cel mai vechi termen este cel privind Codul Civil - 14 octombrie 2004. Vechime in sertarele comisiei are si proiectul privind autonomia Tinutului Secuiesc, al carei raport ar fi trebuit depus cel tarziu pe 23 noiembrie 2005.

In Camera Deputatilor chiar si Comisia de Cultura detine un record. Legea Arhivelor Nationale inca mai asteapta un raport ce trebuia depus pana pe 23 noiembrie 2004.

Campania intarzie legile

Cele mai multe intarzieri sunt insa in cazul proiectelor asupra carora comisiile ar fi trebuit sa se pronunte in perioada aprilie-iunie 2008. Timp de aproape 3 luni, parlamentarii au fost mai preocupati de campania electorala pentru alegerile locale decat de procedura legislativa. Mai mult, Camera Deputatilor chiar a dat liber alesilor de pe 19 mai pana pe 2 iunie, pretextand ca acestia au activitati in circumscriptiile electorale. Senatorii, desi nu au avut vacanta oficial, si-au programat in luna mai cateva zile pe saptamana pentru activitatile in comisii, de la care chiuleau pe capete.

Deputatul Aurel Gubandru, presedintele Comisiei de Buget-Finante, spune ca intarzierile din ultimele luni sunt justificate. "In perioada 10 mai - 30 iunie nu a fost programata de Biroul Permanent al Camerei Deputatilor nicio zi pentru lucru in comisii. Iar daca nu au fost, nu ne-am intalnit", a declarat Gubandru pentru HotNews.ro. Desi regulamentele legislativului nu obliga parlamentarii sa se intalneasca in comisii doar la programarea Biroului Permanent, Gubandru spune ca nu a incercat sa-si adune colegii in sedinta. "Nu a fost cazul pentru ca aceste intarzieri au fost in urma campaniei electorale", a motivat deputatul. Mai mult, el subliniaza din nou ca a lasat problema in sarcina Biroului Permanent: " M-am asteptat ca in ultima saptamana sa fie mai multe zile dedicate comisiilor, dar nu s-a intamplat asta, asa ca nu am avut ce face".

Proceduri ocolite

Actele care reglementeaza procedurile parlamentare nu cuprind niciun fel de sanctiuni pentru cei care impiedica buna desfasurare a procesului legislativ. Ba mai mult, prevederile privind termenele de adoptare ale actelor normative, care nu pot fi mai mari de 60 de zile, nu pot fi aplicate pana la prezentarea in Biroul Permanent a proiectului, insotit de avizele de specialitate.

Mult laudatele prevederi legate de aprobarea tacita, menite sa impedice taraganarile din elaborarea legilor, sunt astfel ocolite. Acestea spun ca legile de aprobare a ordonantelor de urgenta ale guvernului trebuie votate in maximum 30 de zile, dar OUG 128/2006 inca mai asteapta raportul comisiei de buget a deputatilor. Marea majoritate a legilor trebuie aprobate in 45 de zile, dar cea privind organizarea si functionarea SRI este uitata in sertarul comisiei de aparare a Senatului din 2005. In cazul codurilor si al legilor "de complexitate deosebita", Constitutia prevede un termen de 60 de zile. Acesta a fost insa depasit demult in cazul Codului Civil, pe care deputatii juristi il au in lucru din 2004.

Unul dintre secretarii Camerei Deputatilor, Ioan Munteanu, a declarat pentru HotNews.ro, ca presedintii comisiilor care au intarzieri mari au fost atentionati de conducerea institutiei. "Tot timpul sunt atentionati, dar pana la urma nu le suntem sefi, ci colegi. Presedintii de comisii au fost chemati la Biroul Permanent si li s-a atras atentia cu amabilitate, dar urmarile sunt cele pe care le constatati", a afirmat Munteanu.

Fara munca, dar cu mai multi bani

Desi o jumatate de sesiune au ales sa se ocupe de altceva decat de activitatea legislativa, parlamentarii nu au avut nicio problema in a-si ridica indemnizatiile, mai ales ca acestea au fost majorate de la 1 aprilie cu 4,5%, o data cu indexarea salariala a restului bugetarilor din tara. Un deputat sau un senator are astfel o indemnizatie bruta lunara de 6.343 RON, careia i se adauga si o suma forfetara de 9.514 RON brut. Alesului ii intra astfel in buzunar o indemnizatie neta de 43 de milioane de lei vechi si o suma forfetara neta de 65 de milioane. Desi aceasta din urma este destinata activitatii din circumscriptie, surse parlamentare sustin ca deconturile se fac in general pe baza unor declaratii pe proprie raspundere.