Raportul Freedom House „Nations in Transit” puncteaza patru domenii in care Romania a cunoscut un regres vizibil in anul 2007 fata de 2006: justitie, guvernare nationala, societate civila si independenta mass-media. Freedom House a dat publicitatii astazi raportul care masoara calitatea democratiei in Romania. In raport se constata ca Romania a inregistrat in 2007 involutii in ce priveste organizarea si independenta justitiei si guvernarea la nivel national.

• „Anul 2007 a inregistrat un pas inapoi in domeniul reformei din justitia romana”.
• „In Romania, 2007 a fost un an de instabilitate politica, pentru ca Parlamentul a incercat sa‑l inlature pe presedinte, in pofida avizului negativ al Curtii Constitutionale”.
• „Societatea civila din Romania s-a dovedit vulnerabila in 2007 atat din punct de vedere financiar cat si politic”. 
• „In 2007 a continuat tendinta concentrarii trusturilor de presa in mana catorva magnati, iar continutul editorial este afectat de campanii de defaimare si santaje de tot felul”.

In viziunea analistilor Freedom House, „anul 2007 a inregistrat un pas inapoi in domeniul reformei din justitia romana”. Ei au observat ca dupa demiterea, in februarie 2007, a ministrului Monica Macovei, succesorul acesteia, Tudor Chiuariu, a incercat sa-l demita pe procurorul Doru Tulus, seful Sectiei a II-a a Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), care instrumenta majoritatea dosarelor penale ale politicienilor. Mai mult, el a incercat, printr-un proiect legislativ, chiar sa desfiinteze DNA, prin comasarea, intr-o structura de parchet gigantica, cu DIICOT (Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism). „Procurorii au continuat insa sa puna sub acuzare politicieni importanti (in toamna anului 2007 fiind cercetati noua ministri) si au fost incurajati in demersul lor de organismele independente ale magistratilor”, observa Freedom House.

Legi care favorizeaza infractorii si magistrati comunisti

• „In incercarea de a promova reforma Codului de procedura penala si civila in 2007, Parlamentul a initiat o analiza a nou‑propuselor proceduri pentru Codul penal, care in perioada ministrului Macovei au fost postate pe site‑ul Ministerului Justitiei pentru a fi supuse dezbaterii publice. Ambasadorii SUA si al Marii Britanii, precum si media din Romania si fostul ministru Macovei au acuzat parlamentarii ca au schimbat proiectul de lege in asa fel incat sa ingreuneze procedurile in cazurile de coruptie. Printre noile practici introduse de parlamentari se numara notificarea persoanelor suspectate inainte de efectuarea perchezitiilor la domiciliu si identificarea obiectului exact al perchezitiei, notificarea persoanelor suspecte privind interceptarea convorbirilor telefonice si incetarea urmaririi penale daca dosarul nu a fost solutionat intr‑un interval de sase luni. Aceste prevederi vor face imposibile in Romania nu numai aducerea in justitie a cazurilor de coruptie interna, ci si cooperarea eficienta in cadrul anchetelor internationale vizand terorismul si crima organizata”.
  

• Criticile sale se indreapta si spre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), intrucat, asa cum remarca si Comisia Europeana, in raportul din februarie 2008, „responsabilitatea si criteriile etice ale Consiliului si ale membrilor acestuia raman in continuare probleme care suscita ingrijorare. Acelasi lucru este valabil si in cazul potentialelor conflicte de interese ale membrilor CSM (unii membri ai Consiliului si-au pastrat si functiile de conducere in instante si parchete, invocand faptul ca au fost alesi inainte ca Monica Macovei sa legifereze aceasta incompatibilitate – n.red.)”

• „In mod ironic, calitatea nu este direct proportionala cu nivelul ierarhic din justitia romana, ba uneori chiar dimpotriva. Majoritatea judecatorilor recrutati dupa 1989 activeaza in continuare in instante inferioare. Curtile de apel si Curtea Suprema sunt populate cu numerosi magistrati formati in perioada comunista. Incercarile de a numi presedinti de tribunale pe baza de concurs au fost, pana acum, sortite esecului. In instantele superioare majoritatea magistratilor sunt numiti pe criterii politice inca dinainte de 2005, iar integritatea unora dintre ei este, in cel mai bun caz, controversata”.

Guvernul Tariceanu: aventura suspendarii lui Traian Basescu si majorarea pensiilor

In ceea ce priveste guvernarea la nivel national, Freedom House marcheaza in analiza sa tentativa nereusita a coalitiei celor 322 de parlamentari de a-l demite din functie pe presedintele Traian Basescu, acuzat de frecvente incalcari ale Constitutiei. Parlamentul a declansat procedura, in pofida avizului negativ dat de Curtea Constitutionala, iar trei sferturi dintre cetatenii care s-au prezentat la referendum au votat pentru mentinerea in functie a presedintelui Traian Basescu.

•  „Parlamentul a luat decizia controversata de a vota cresterea pensiilor desi sistemul de pensii era deja suprasolicitat. Legea a fost initial respinsa de guvern si de comisia parlamentara de finante (condusa de un politician PSD), dar a ajuns totusi in Parlament si a fost adoptata".

•  „Guvernul Tariceanu a emis 130 de ordonante de urgenta in 2007. Acestea sunt acte legislative care se aplica imediat dupa promulgarea lor de catre guvern, inainte de a fi aprobate de Parlament. Aceasta practica este problematica, complicand activitatea legislativa a P arlamentului, unde ordonantele sunt amanate cu lunile sau uneori chiar cu anii si adesea trebuie sa suporte modificari substantiale inainte sa fie prezentate spre aprobare; ceea ce creeaza o instabilitate juridica permanenta. Dat fiind ca majoritatea legislatiei din Romania continua sa fie adoptata in acest fel, chiar si dupa aderarea tarii la UE, rezultatul este o permanenta confuzie pentru cei afectați de legi”.
  

Activistii societatii civile, recrutati de politicieni: cazul Renate Weber

• „Din cauza intensitatii conflictelor politice din Romania, doar cateva ONG‑uri importante au reusit sa‑si pastreze pozitia independenta in 2007. In toamna insa, o coalitie alcatuita din mai multe grupari, printre care si unele sindicate, sub titulatura de Coalitia pentru un Parlament Curat, a monitorizat integritatea candidatilor pentru Parlamentul European. De altfel, lipsa de fonduri, lipsa de cooperare a guvernului, precum si intrarea in politica a unor noi reprezentanti ai societatii civile au diminuat potentialul societatii civile. ONG‑uri romanesti extrem de active, precum Grupul pentru Dialog Social si Societatea Timisoara, risca sa-si  piarda sediile care le‑au fost inchiriate de municipalitate si intampina dificultati serioase in a obtine sedii noi".

• „Exista si alte organizatii care au incercat sa obtina fonduri publice si au colaborat indeaproape cu agentiile guvernamentale, de a caror bunavointa au avut nevoie pentru a avea acces la fondurile UE. Lista este lunga si include ONG‑uri care au debutat ca organisme de control ale guvernului. In cadrul unui scenariu tipic, ONG‑urile au criticat vehement agentiile publice si apoi au oferit servicii contractuale pentru remedierea situatiei. Partidele politice au incercat sa recruteze intelectuali si activisti ai societatii civile pentru a candida la alegerile pentru Parlamentul European. Renate Weber, fost presedinte al Fundatiei Soros Romania, dupa ce a lucrat ani de zile ca reprezentant independent al societatii civile, a devenit candidat pentru Parlamentul European din partea PNL”.

Independenta presei: Voiculescu, Patriciu, Vantu

• „In 2007, proprietatea de presa s‑a concentrat in tot mai mare masura in mainile unui numar restrans de patroni. Dintre primele 12 ziare, trei sunt proprietatea corporatiei media elvetiene Ringier AG, doua sunt proprietatea lui Adrian Sarbu (care, in toamna anului 2007 a devenit director operational al grupului american de televiziune Central European Media Enterprises), doua sunt detinute de familia politicianului si omului de afaceri Dan Voiculescu, doua de magnatul petrolului Dinu Patriciu si doua de directorul unui fond de investitii, Sorin Ovidiu Vantu. In prezent, Vantu detine 14 publicatii, trei posturi de televiziune, un post de radio si o agentie de stiri. Sarbu detine cinci posturi de televiziune precum si doua cotidiene nationale si o retea de ziare locale. Familia Voiculescu detine trei posturi de televiziune, doua cotidiene si alte cateva organe de presa mai mici. Ringier este singura companie straina importanta care a patruns pe piata media din Romania. Anul trecut existau opt cotidiene neafiliate acestor mari concentrari de proprietate; in prezent mai exista doar doua”.

• Coruptia la nivelul media sau kompromat (daca e sa imprumutam termenul rusesc) continua sa fie principala problema din presa. Campaniile de imagine ”gri și negru” au devenit o industrie profitabila in sine. Se organizeaza campanii intregi impotriva oponentilor politici sau din afaceri si doar câteva ziare sunt scutite de asemenea jocuri.
  

• In 2007 s-a exercitat presiune politica asupra televiziunii publice, SRtV, care include canalele tVR1, tVR2, TVR Cultural si TVRi. In perioada extrem de incordata de dinainte de referendumul din mai, care trebuia sa valideze sau nu suspendarea presedintelui, intre directorul general tVR, Tudor Giurgiu, si directorul departamentului de stiri, Rodica Culcer, s-a declansat un conflict. (...) Media din România si societatea civila si‑au manifestat destul de timid solidaritatea cu jurnalistii din TVR. 

Freedom House a dat publicitatii raportul Nations in Transit, in care analizeaza evolutia societatii romanesti in anul 2007. Notele cele mai bune le-au primit societatea civila (2,25 pe o scala descrescatoare de la 1 la 7), procesul electoral (2,75) si guvernarea locala (3,00), cotate la acelasi nivel ca in 2006. Freedom House a constatat involutii in ce priveste organizarea si independenta justitiei (4,00 fata de 3,75 in 2006) si guvernarea la nivel national (3,75 fata de 3,50 in 2006).