Marea noutate a alegerilor de la 1 iunie este modificarea sistemului de vot la alegerea presedintilor de Consilii Judetene. Noua prevedere legala modifica doar modul in care presedintele este ales, dar nu si competentele acestuia si nici modul in care acesta este relationat sau dependent de Consiliu. Noul sistem electoral este analizat pentru HotNews.ro de Alexandra Ionascu si Ionut Ciobanu, doctoranzi la Facultatea de Stiinte Politice din cadrul Universitatii Bucuresti. Citeste o analiza completa in documentul atasat.

In noul sistem, importanta va fi capacitatea partidelor si a candidatilor de a mobiliza electoratul in turul unic al alegerilor. Posibilitatea de a acorda votul unui candidat in primul tur si altuia in cel de-al doilea, stabilind astfel si castigatorul, dispare. Alegatorul fie va opta sa voteze pentru partidul sau candidatul favorit chiar daca stie ca nu are sanse pentru a castiga sau opteaza sa voteze doar un candidat cu sanse. In primul caz un candidat poate castiga cu un numar mic de voturi, pt ca votul va fi fragmentat. In cel de-al doilea, castigatorul va avea mai multe voturi, ca urmare a concentrarii votului.

Cu alte cuvinte, in cazul in care votul va fi acordat intr-un mod util, competitia va tinde sa se bipolarizeze. De asemenea, competitia se poate bipolariza si ca urmare a deciziei diverselor partide de a nu prezenta candidati proprii in unele judete, ci de a sustine unul dintre candidatii altui partid. (vezi decizia PRM Cluj de a sustine candidatura liberalului Nicoara).

Vot fragemntat si castigatori surpriza

Aceasta bipolarizare a votului, poate fi insa o consecinta pe termen lung, dupa ce partidele si alegatorii vor intelege cum functioneaza sistemul. Prin urmare, este de asteptat ca la alegerile din iunie 2008, votul sa fie mai fragmentat si deci castigatorii sa obtina mai putine voturi. Acest lucru poate produce castigatori surpriza in judetele unde votul este mai fragmentat intre principalele partide. Surprizele pot aparea de asemenea si in judetele in care minoritatea maghiara nu detine majoritatea, dar pot influenta prin rata participarii si disciplina de vot. De ex, jud. Salaj,Cluj, Bihor.

Votul direct pentru alegerea presedintelui de Consiliu Judetean poate produce in principal doua efecte in interiorul partidelor. Primul este ca pentru a concura cu sanse la sefia CJ urilor, unele partide vor trebui sa plaseze in competitie lideri cu notorietate dobandita la centru. Al doilea este ca strategiile electorale judetene pot fi neuniforme - partidele pot sustine candidatii altora, cu care sa formeze aliante locale. Ambele efecte converg spre cresterea nivelului de descentralizare a partidelor politice. Poate produce si ingustarea plajei de selectie a candidatilor pentru alegerile parlamentare, si deci, cel putin la nivel analitico-teoretic( sau cantitativ) poate provoca o innoire a clasei politice.

Urmarind rezultatele (procentele voturilor obtinute de partide) inregistrate la ultimele doua scrutinuri pentru alegerea consilierilor judeteni putem face o proiectie (cu valoare predictiva limitata avand in vedere noutatea acestui tip de scrutin) a unor posibile evolutii. Aceste evolutii se bazeaza pe gradul de competitivitate din fiecare judet.

Clasificarea judetelor dupa nivelul competitivitatii electorale:

• Judete sigure: judete in care un partid obtine la cele 2 scrutinuri aprox.40% ( diferenta de aprox.20%): Bacau, Calarasi, Dambovita, Ialomita, Olt, Teleorman, Vrancea, Harghita, Covasna, Mures, Satu Mare.
• Judete cu nivel de competitivitate scazut: judete in care un partid obtine aprox 30%(dierenta de 10%) Arges,Botosani,Braila,Buzau,Constanta,Dolj,Galati,Giurgiu,Gorj,Iasi,Mehedinti,Neamt,
  Suceava,Tulcea,Vaslui,Valcea
• Judete cu nivel de competitivitate ridicat: vot fragmentat, echilibrat. Alba-PSD,PNL,PDL; Arad-PSD, PNL,PDL;Bihor-UDMR,PSD,PNL,PDL;Bistrita-PSD,PDl,PNL;Brasov-PSD,PNL,PDL;Caras Severin-idem,Cluj-PSD,UDMR,PD,PDL,PRM; Hunedoara-PSD,PNL,PDL;Ilfov-idem;Maramures-PSD,PNL;Prahova-PSD,PNL; Salaj-PSD,UDMR; Sibiu-Psd,PDL,PNL; Timis- idem; Bucuresti-PSD,PD

Din perspectiva strategiei desemnarii candidatilor la functia de presedinte de CJ, PDL se detaseaza de celelalte partide pentru ca lideri cu vizibilitate mai ales la centru vor concura pentru sefia unor CJ. Cei mai importanti dintre acestia sunt: Gheorghe Flutur(Suceava), Radu Berceanu(Dolj), Cristian Boureanu( Arges), Cezar Preda ( Buzau), Sorin Frunzaverde( Caras Severin). Interesant este ca toti vor candida( cu exceptia lui Frunzaverde) in judete cu grad scazut de competitivitate, cu alte cuvinte in judete in care PSD detine o pozitie dominanta dar nu hegemonica. Prin urmare strategia PDL de a nominaliza lideri vizibili vizeaza castigarea unor judete unde PSD a dominat pana acum competitia. De asemenea, va fi interesant de urmarit evolutia PDL ( in cazul in care acesti lideri vor castiga alegerile) din perspectiva relatiilor dintre centru si filiale, mai exact din perspectiva descentralizarii partidului prin transfer de leadership. Va ramane PDL un partid disciplinat sau va urma o traiectorie similara cu a PSD, marcata de frictiuni interne ca urmare a cresterii fortei liderilor judeteni?

Desi intr-un cadru european exista un plus de importanta acordata sefului consiliului judetean in gestionarea fondurilor europene, impactul schimbarii presedintelui consiliului judetean este de asteptat sa fie, cel putin intr-o prima etapa, unul de natura politica, putand sa redefineasca raportul de forte pe plan local.

Raportul de forte pana in prezent la nivel judetean

In primii ani ai postcomunismului romanesc, PSD domina alegerile locale la nivel judetean. Alegerile din 2004 au adus o reconfigurare a raportului de forte pe plan local. Daca ar fi sa luam in considerare ca si indicator distributia voturilor la aceste alegeri pentru a estima raportul de forte pe plan local, la alegerile judetene din 2004, lucrurile ar fi relativ simple :

• 16 judete, plus capitala, in care Alianta DA, reprezentand dreapta, a castigat cele mai multe voturi (Alba, Arad, Bihor, Bistrita Nasaud, Braila, Brasov, Caras Severin, Hunedoara, Ilfov, Maramures, Prahova, Salaj, Sibiu, Timis, Tulcea si Valcea)
• 4 judete dominate de catre UDMR (Harghita, Covasna, Mures si Satu Mare) 
• 21 de judetene in care PSD-ul a castigat
• La nivel general, 15 sunt judetele in care PSD-ul a castigat la o distanta neta (mai mult de 5%) fata de principalul competitor Alianta DA si 13 sunt judetele in care Alianta a dominat net competitia electorala.  
• 10 judete au fost cele mai „disputate”: Calarasi, Cluj, Giurgiu, Ialomita, Iasi, Mehedinti, Mures, Salaj, Teleorman, Vaslui

Este de remarcat insa faptul ca in judetul Calarasi, desi PSD si-a mentinut suprematia un timp indelungat, partidul a suferit o scadere substantiala in suportul electoral. In contrapartida, in alte doua judete in care desi la ultimele alegeri PSDul a inregistrat un procent mai mic decat cel al Aliantei DA, Ilfov si Satu Mare, PSD a castigat voturi. in ceea ce priveste UDMR-ul, un al cincilea judet in care uniunea a obtinut un scor important este Salajul, insa daca in 2000 UDMR-ul inregistra cel mai inalt scor in acest judet, in 2004 scorurile aditionate ale PNL si PD au fost superioare procentului obtinut de catre UDMR.

Ce poate face un sef de Consiliu Judetean

Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea serviciilor publice de interes judetean. Este o autoritate deliberativa a administratiei publice locale.

Presedintele poate fi demis prin votul secret a cel putin doua treimi din numarul consilierilor, la propunerea a cel putin unei treimi din numarul acestora, numai in cazul in care in decurs de 3 luni, cel putin 3 dispozitii au fost anulate irevocabil de instanta de judecata. Prin urmare, pentru a demite un presedinte este nevoie ca 3 dintre dispozitiile sale sa fi fost anulate de catre instanta. Abia apoi, consilierii judeteni, il pot demite, printr-o majoritate calificata si nu printr-o majoritate absoluta( necesara alegerii sale). Conform acestor prevederi, un consilier poate deveni presedintele CJ in urma unui vot motivat de ratiuni politice( de natura tactica sau nu), insa nu poate fi demis din aceleasi ratiuni, ci ca urmare a unor decizii judecatoresti irevocabile. Jocul politic poate incepe din acest moment. Rezulta ca pozitia presedintului este sigura vis a vis de majoritatea care l-a ales sau de alte majoritati care se pot constitui in timpul mandatului. El este de facto decuplat si incontrolabil politic de catre membrii Consiliului.

Puterile presedintelui CJ se intind de la asigurarea respectarii prevederilor Constitutiei pana la protectia copilului. Cele mai importante sunt:

• conduce sedintele consiliului judetean;
• coordoneaza si controleaza activitatea institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea CJ;
• exercita functia de ordonator de credite si intocmeste bugetul propriu al judetului;
• propune CJ spre aprobare organigrama, statul de functii , numarul de personal al aparatului propriu de specialitate;
• propune CJ numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor institutiilor publice si serviciilor publice de sub autoriatatea acestora.

Aceste puteri ale presedintelui, corelate cu pozitia sa politica si cu atributiile unui CJ in relatie cu consiliile locale (coord. activitatea consiliilor si studiaza propunerile facute de administratia locala), dau forta reala a unui presedinte. El controleaza dezvoltarea judetului si poate impulsiona sau nu anumite zone, pe criterii politice. Ca o consecinta, primarii comunelor de alta culoare politica pot fi dezavantajati la impartirea bugetelor si la proiectele de infrastructura.

Sistemul italian

Procesul de descentralizare prin care a trecut Italia cuprinde si alegerea directa a presedintilor regiunilor italiene. Fiecare regiune italiana are propriul statut, care reglementeaza toate relatiile dintre organismele regionale precum si modul prin care acestea sunt alese. Principalele organisme regionale sunt consiliul regional si giunta regionala condusa de presedintele regiunii. Presedintele regiunii este ales prin vot direct de catre cetatenii rezidenti intr-o regiune. Acesta isi numeste proprii colaboratori pe diverse domenii (se numesc asesori). Acestia, impreuna cu presedintele formeaza giunta regionala, care este practic executivul regiunii. Consiliul regional, este de asemenea prin vot direct si reprezinta legislativul regiunii. Consiliul regional poate retrage investitura giuntei, printr-un vot de neincredere.

Spre deosebire de sistemul romanesc, pe langa faptul ca presedintii de regiune au puteri formale mai intinse si mai clare, sistemul italian prevede dependenta executivului de legislativ, a presedintelui fata de consiliul regional. De asemenea, el nu este dotat ca in cazul italian cu un organism executiv validat electoral.

Alegerea directa a presedintelui CJ poate conferi acestuia legitimitate sporita, dar nu modifica nimic profund in actualele raporturi intre presedinte si consiliu. Mai mult, le poate complica, deoarece poate furniza un presedinte si un consiliu judetean de apartenente sau compozitii politice diferite, sau fara sustinere in Consiliu. In aceste cazuri, in mod evident pot aparea blocaje institutionale la nivel judetean.

Este a doua reconfigurare a modului de alegere la nivel judetean. La primele doua alegeri organizate, consiliile judetene erau alese indirect de catre consilierii locali.