Alegeri locale 2008 – Analiza HotNews.ro

Votul uninominal incinge batalia pentru Consilii Judetene

de D.T.     HotNews.ro
Luni, 26 mai 2008, 13:28 Actualitate | Politic


 documente
Marea noutate a alegerilor de la 1 iunie este modificarea sistemului de vot la alegerea presedintilor de Consilii Judetene. Noua prevedere legala modifica doar modul in care  presedintele este ales, dar nu si competentele acestuia si nici modul in care acesta este relationat sau dependent de Consiliu. Noul sistem electoral este analizat pentru HotNews.ro de  Alexandra Ionascu si Ionut Ciobanu, doctoranzi la Facultatea de Stiinte Politice din cadrul Universitatii Bucuresti. Citeste o analiza completa in documentul atasat.

In noul sistem, importanta va fi capacitatea partidelor si a candidatilor de a mobiliza electoratul in turul unic al alegerilor. Posibilitatea de a acorda votul unui candidat in primul tur si  altuia in cel de-al doilea, stabilind astfel si castigatorul, dispare. Alegatorul fie va opta sa voteze pentru partidul sau candidatul favorit chiar daca stie ca nu are sanse pentru a castiga sau opteaza sa voteze doar un candidat cu sanse. In primul caz un candidat poate castiga cu un numar mic de voturi, pt ca votul va fi fragmentat. In cel de-al doilea, castigatorul va avea mai multe voturi, ca urmare a concentrarii votului.

Cu alte cuvinte, in cazul in care votul va fi acordat intr-un mod util, competitia va tinde sa se bipolarizeze. De asemenea, competitia se poate bipolariza si ca urmare a deciziei diverselor partide de a nu prezenta candidati proprii in unele judete, ci de a sustine unul dintre candidatii altui partid. (vezi decizia PRM Cluj de a sustine candidatura liberalului Nicoara).

Vot fragemntat si castigatori surpriza

Aceasta bipolarizare a votului, poate fi insa o consecinta pe termen lung, dupa ce partidele si alegatorii vor intelege cum functioneaza sistemul. Prin urmare, este de asteptat ca la alegerile din iunie 2008, votul sa fie mai fragmentat si deci castigatorii sa obtina mai putine voturi. Acest lucru poate produce castigatori surpriza in judetele unde votul este mai fragmentat intre principalele partide. Surprizele pot aparea de asemenea si in judetele in care minoritatea maghiara nu detine majoritatea, dar pot influenta prin rata participarii si disciplina de vot. De ex, jud. Salaj,Cluj, Bihor.

Votul direct pentru alegerea presedintelui de Consiliu Judetean poate produce in principal doua efecte in interiorul partidelor. Primul este ca pentru a concura cu sanse la sefia CJ urilor, unele partide vor trebui sa plaseze in competitie lideri cu notorietate dobandita la centru. Al doilea este ca strategiile electorale judetene pot fi neuniforme - partidele pot sustine candidatii altora, cu care sa formeze aliante locale. Ambele efecte converg spre cresterea nivelului de descentralizare a partidelor politice. Poate produce si ingustarea plajei de selectie a candidatilor pentru alegerile parlamentare, si deci, cel putin la nivel analitico-teoretic( sau cantitativ) poate provoca o innoire a clasei politice.

Urmarind rezultatele (procentele voturilor obtinute de partide) inregistrate la ultimele doua scrutinuri pentru alegerea consilierilor judeteni putem face o proiectie (cu valoare predictiva limitata avand in vedere noutatea acestui tip de scrutin) a unor posibile evolutii. Aceste evolutii se bazeaza pe gradul de competitivitate din fiecare judet.

Clasificarea judetelor dupa nivelul competitivitatii electorale:
  • Judete sigure: judete in care un partid obtine la cele 2 scrutinuri aprox.40% ( diferenta de aprox.20%): Bacau, Calarasi, Dambovita, Ialomita, Olt, Teleorman, Vrancea, Harghita, Covasna, Mures, Satu Mare.
  • Judete cu nivel de competitivitate scazut: judete in care un partid obtine aprox 30%(dierenta de 10%) Arges,Botosani,Braila,Buzau,Constanta,Dolj,Galati,Giurgiu,Gorj,Iasi,Mehedinti,Neamt,
    Suceava,Tulcea,Vaslui,Valcea
  • Judete cu nivel de competitivitate ridicat: vot fragmentat, echilibrat. Alba-PSD,PNL,PDL; Arad-PSD, PNL,PDL;Bihor-UDMR,PSD,PNL,PDL;Bistrita-PSD,PDl,PNL;Brasov-PSD,PNL,PDL;Caras Severin-idem,Cluj-PSD,UDMR,PD,PDL,PRM; Hunedoara-PSD,PNL,PDL;Ilfov-idem;Maramures-PSD,PNL;Prahova-PSD,PNL; Salaj-PSD,UDMR; Sibiu-Psd,PDL,PNL; Timis- idem; Bucuresti-PSD,PD

Din perspectiva strategiei desemnarii candidatilor la functia de presedinte de CJ, PDL se detaseaza de celelalte partide pentru ca lideri cu vizibilitate mai ales la centru vor concura pentru sefia unor CJ. Cei mai importanti dintre acestia sunt: Gheorghe Flutur(Suceava), Radu Berceanu(Dolj), Cristian Boureanu( Arges), Cezar Preda ( Buzau), Sorin Frunzaverde( Caras Severin). Interesant este ca toti vor candida( cu exceptia lui Frunzaverde) in judete cu grad scazut de competitivitate, cu alte cuvinte in judete in care PSD detine o pozitie dominanta dar nu hegemonica. Prin urmare strategia PDL  de a nominaliza lideri vizibili vizeaza castigarea unor judete unde PSD a dominat pana acum competitia. De asemenea, va fi interesant de urmarit evolutia PDL ( in cazul in care acesti lideri vor castiga alegerile) din perspectiva relatiilor dintre centru si filiale, mai exact din perspectiva descentralizarii partidului prin transfer de leadership. Va ramane PDL un partid disciplinat sau va urma o traiectorie similara cu a PSD, marcata de frictiuni interne ca urmare a cresterii fortei liderilor judeteni?

Desi intr-un cadru european exista un plus de importanta acordata sefului consiliului judetean in gestionarea fondurilor europene, impactul schimbarii presedintelui consiliului judetean este de asteptat sa fie, cel putin intr-o prima etapa, unul de natura politica, putand sa redefineasca raportul de forte pe plan local.

Raportul de forte pana in prezent la nivel judetean

In primii ani ai postcomunismului romanesc, PSD domina alegerile locale la nivel judetean. Alegerile din 2004 au adus o reconfigurare a raportului de forte pe plan local. Daca ar fi sa luam in considerare ca si indicator distributia voturilor la aceste alegeri pentru a estima raportul de forte pe plan local, la alegerile judetene din 2004, lucrurile ar fi relativ simple :
  • 16 judete, plus capitala, in care Alianta DA, reprezentand dreapta, a castigat cele mai multe voturi (Alba, Arad, Bihor, Bistrita Nasaud, Braila, Brasov, Caras Severin, Hunedoara, Ilfov, Maramures, Prahova, Salaj, Sibiu, Timis, Tulcea si Valcea)
  • 4 judete dominate de catre UDMR (Harghita, Covasna, Mures si Satu Mare) 
  • 21 de judetene in care PSD-ul a castigat
  • La nivel general, 15 sunt judetele in care PSD-ul a castigat la o distanta neta (mai mult de 5%) fata de principalul competitor Alianta DA si 13 sunt judetele in care Alianta a dominat net competitia electorala.  
  • 10 judete au fost cele mai „disputate”: Calarasi, Cluj, Giurgiu, Ialomita, Iasi, Mehedinti, Mures, Salaj, Teleorman, Vaslui

Este de remarcat insa faptul ca in judetul Calarasi, desi PSD si-a mentinut suprematia un timp indelungat, partidul a suferit o scadere substantiala in suportul electoral. In contrapartida, in alte doua judete in care desi la ultimele alegeri PSDul a inregistrat un procent mai mic decat cel al Aliantei DA, Ilfov si Satu Mare, PSD a castigat voturi. in ceea ce priveste UDMR-ul, un al cincilea judet in care  uniunea a obtinut un scor important este Salajul, insa daca in 2000 UDMR-ul inregistra cel mai inalt scor in acest judet, in 2004 scorurile aditionate ale PNL si PD au fost superioare procentului obtinut de catre UDMR.

Ce poate face un sef de Consiliu Judetean

Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea serviciilor publice de interes judetean. Este o autoritate deliberativa a administratiei publice locale.

Presedintele poate fi demis  prin votul secret a cel putin doua treimi din numarul consilierilor, la propunerea a cel putin unei treimi din numarul acestora, numai in cazul in care in decurs de 3 luni, cel putin 3 dispozitii au fost anulate irevocabil de instanta de judecata. Prin urmare, pentru a demite un presedinte este nevoie ca 3 dintre dispozitiile sale sa fi fost anulate de catre instanta. Abia apoi, consilierii judeteni, il pot demite, printr-o majoritate calificata si nu printr-o majoritate absoluta( necesara alegerii sale). Conform acestor prevederi, un consilier poate deveni presedintele CJ in urma unui vot motivat de ratiuni politice( de natura tactica sau nu), insa nu poate fi demis din aceleasi ratiuni, ci ca urmare a unor decizii judecatoresti irevocabile. Jocul politic poate incepe din acest moment. Rezulta ca pozitia presedintului este sigura vis a vis de majoritatea care l-a ales sau de alte majoritati care se pot constitui in timpul mandatului. El este de facto decuplat si incontrolabil politic de catre membrii Consiliului.
   
Puterile presedintelui CJ se intind de la asigurarea respectarii prevederilor Constitutiei pana la protectia copilului. Cele mai importante sunt:
  • conduce sedintele consiliului judetean;
  • coordoneaza si controleaza activitatea institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea CJ;
  • exercita functia de ordonator de credite si intocmeste bugetul propriu al judetului;
  • propune CJ spre aprobare organigrama, statul de functii , numarul de personal al aparatului propriu de specialitate;
  • propune CJ numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor institutiilor publice si serviciilor publice de sub autoriatatea acestora.

Aceste puteri ale presedintelui, corelate cu pozitia sa politica si cu atributiile unui CJ in relatie cu consiliile locale (coord. activitatea consiliilor si studiaza propunerile facute de administratia locala), dau forta reala a unui presedinte. El controleaza dezvoltarea judetului si  poate impulsiona sau nu anumite zone, pe criterii politice. Ca o consecinta, primarii comunelor de alta culoare politica pot fi dezavantajati la impartirea bugetelor si la proiectele de infrastructura.

Sistemul italian

Procesul de descentralizare prin care a trecut Italia cuprinde si alegerea directa a presedintilor regiunilor italiene. Fiecare regiune italiana are propriul statut, care reglementeaza toate relatiile dintre organismele regionale precum si modul prin care acestea sunt alese. Principalele organisme regionale sunt consiliul regional si giunta regionala condusa de presedintele regiunii. Presedintele regiunii este ales prin vot direct de catre cetatenii rezidenti intr-o regiune. Acesta isi numeste proprii colaboratori pe diverse domenii (se numesc asesori). Acestia, impreuna cu presedintele formeaza giunta regionala, care este practic executivul regiunii. Consiliul regional, este de asemenea prin vot direct si reprezinta legislativul regiunii. Consiliul regional poate retrage investitura giuntei, printr-un vot de neincredere.

Spre deosebire de sistemul romanesc, pe langa faptul ca presedintii de regiune au puteri formale mai intinse si mai clare,  sistemul italian prevede dependenta executivului de legislativ,  a presedintelui fata de consiliul regional. De asemenea, el nu este dotat ca in cazul italian cu un organism executiv validat electoral.

Alegerea directa a presedintelui CJ poate conferi acestuia legitimitate sporita, dar nu modifica nimic profund in actualele raporturi intre presedinte si consiliu. Mai mult, le poate complica, deoarece poate furniza un presedinte si un consiliu judetean de apartenente sau compozitii politice diferite, sau fara sustinere in Consiliu. In aceste cazuri, in mod evident pot aparea blocaje institutionale la nivel judetean.

Este a doua reconfigurare a modului de alegere la nivel judetean. La primele doua alegeri organizate, consiliile judetene erau alese indirect de catre consilierii locali.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















1489 vizualizari

  • -3 (3 voturi)    
    sper ca doar la figurat (Luni, 26 mai 2008, 14:11)

    just be [anonim]

    si nu la propriu, pt ca pd-istii si psd-istii sunt in stare, ca au fost atatea scandaluri pt lupta pt primarii, incat ii cred in stare de alte lupte si pt consilii..pacat de lliberali, ca ei sunt cei mai corecti si linistiti
    • 0 (0 voturi)    
      Corect (Luni, 26 mai 2008, 15:32)

      Sinoda [utilizator] i-a raspuns lui just be

      Cei mai corecti si mai linistiti numai ca nu spun nimic, fura cat incape si se cocoata pe locuri castigate de altii. Traiasca Coruptia!!!
  • 0 (0 voturi)    
    Gramatica (Luni, 26 mai 2008, 15:35)

    Cititoru [anonim]

    V-a intruni? Va intruni? da da da ...
  • 0 (0 voturi)    
    comment (Luni, 26 mai 2008, 18:51)

    Anna [anonim]

    O analiza excelenta a consecintelor alegerii directe a presedintilor CJ:
    http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/796036/SENATUL-EVZ-Guvernatorii-de-judete/

    Problema cea mai mare cu acest sistem e ca decizia de a alege direct presedintii de CJ s-a luat fara o analiza a consecintelor, fara dezbatere reala, fara sa fie inclusa in pachetul de legi ale descentralizarii (ca program coerent de reforma a administratiei).

    Un lucru ingrijorator e faptul ca o astfel de decizie creste legitimitatea presedintilor de CJ in detrimentul primarilor si consiliilor locale. Acest lucru e potentat si de o alta decizie recenta, afectand criteriile de alocare a transferurilor de la bugetul de stat pt echilibrarea bugetelor locale.

    In 2006-2007 s-au facut cateva reforme f bune, prin care autoritatile locale (orase, comune) primeau transferuri de echilibrare de la bugetul de stat cf unei formule obiective (bazata pe nr populatie, disparitate venituri pe cap locuitor etc). Transferul facandu-se dupa formula, se limita puterea discretionara a CJ in alocarea sumelor dupa bunul plac (principala cauza a fenomenului de "baronizare" si migrare a primarilor catre partidul presedintelui CJ pana in 2006). Autonomia locala creste astfel, pt ca un candidat la primaria X poate sa-si faca un program realizabil, cu finantare predictibila si obiectiva.

    In bugetul de stat pe 2008 insa exista o suma de cca 700 mil euro alocate CJ "prin derogare de la legea finantelor publice locale". CJ aloca mai departe aceste sume dupa propriile criterii. Sumele sunt enorme, de ex CJ poate aloca unui primar "preferat" dintr-o comuna de 3-4 ori mai multi bani decat bugetul propriu al comunei! Daca presedintele de CJ e si ales direct, in plus, va avea legitimitate sa aloce sumele dupa cum vrea, in detrimentul autonomiei locale. Primarii vor avea din nou interesul sa se puna bine cu presedintii de CJ, prin spaga si migratie politica. Va avea loc o renastere a baronilor locali, de data asta legitimati prin vot.
  • 0 (0 voturi)    
    alegeri (Marţi, 27 mai 2008, 11:04)

    Prezidentu' [anonim]

    Sunteti destul de informat, dar nu suficient: in conditii legale (Legea nr. 215 din mai 2001, cu modificarile ulterioare) nici-un presedinte de consiliu judetean nu poate aloca vreun leu vreunei localitati fara votul majoritatii consilierilor judeteni, cat o fi de ales nominal si fiind ordonator principal de credite. Asa ca, in continuare, doar jocurile politice (solide sau temporare) vor continua sa dirijeze banii pentru echilibrarea bugetelor locale. De la Parlament, la fel!


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by