Cotidianul britanic "Financial Times" publica luni o scrisoare a fostului premier Adrian Nastase, in care acesta isi exprima nemultumirea fata de un articol aparut pe paginile ziarului pe 2 mai, referitor la un posibil caz de coruptie in care ar fi fost implicat. Este vorba despre cazul duty-free-urilor din Otopeni, in care compania britanica Eastern Duty Free s-a plans ca i s-ar fi cerut un comision de peste doua milioane de dolari pentru a-si putea continua activitatea in Romania.

In scrisoarea adresata Financial Times, ca drept la replica fata de articolul publicat in 2 mai, Nastase se declara "socat si dezamagit" de acuzatiile care i se aduc lui si unor fosti membri ai cabinetului sau, informeaza BBC. Fostul premier subliniaza ca are mari indoieli in privinta autenticitatii inregistrarii audio, care a aparut in presa, si sustine ca nu detine nicio informatie legata de comiterea unor acte ilegale de vreunul din membrii cabinetului sau.

Totodata, fostul premier neaga ca ar fi adoptat o ordonanta de urgenta care ar favoriza companiile romanesti in detrimentul Eastern Duty Free si sustine ca o decizie in acest sens a fost luata la cateva luni dupa expirarea contractului pe care compania EDF il avea cu statul roman. Conducerea companiei britanice sustine ca in perioada 2000-2001, in timpul guvernarii PSD, ar fi fost abordata de colaboratori ai premierului de atunci, Adrian Nastase, care ar fi cerut plata unor comisioane pentru a prelungi cele doua contracte de concesiune duty-free detinute de EDF inca din 1992, respectiv 1996.

Remarcand "referinte copioase la activitatea DNA" in articolul FT, Nastase subliniaza ca aceasta institutie a fost creata de guvern prin ordonanta de urgenta in timpul mandatului sau, ca rezultat al angajamentului sau personal si al guvernului sau de a combate coruptia. Fostul premier subliniaza ca initiativele procurilor impotriva sa in timpul mandatului Monicai Macovei au fost respinse de Curtea Constitutionala.

In articolul publicat de "Financial Times" in 2 mai, directorul EDF, Rick Weil, afirma ca in august 2001 a venit la Bucuresti pentru a sta de vorba cu Sorin Tesu, seful de cabinet al premierului Nastase, care i-ar fi cerut 2,5 milioane de dolari pentru a-si putea continua colaborarea cu Aeroportul Otopeni si compania Tarom.

Ulterior, un alt reprezentant al EDF, Marko Katz, a venit la Bucuresti si s-ar fi intalnit de aceasta data cu secretarul de stat Liana Iacob. Intr-o inregistrare audio, prezentata recent de "Academia Catavencu", cea despre care se crede ca ar fi doamna Iacob aminteste din nou de comisionul care ar trebui dat si afirma ca banii ar ajunge in proportie de 95% la premier, iar restul de 5% ar urma sa fie impartit intre mai multi colaboratori.

Dupa ce in 2002, procurorii au decis sa nu inceapa urmarirea penala, din lipsa de dovezi, reprezentantii EDF au dat in judecata statul roman si cer despagubiri de o suta de milioane de dolari. Cazul urmeaza sa fie audiat in acest an la Tribunalul International de la Washington.