Decizia Curtii Constitutionale in ceea ce priveste legea Ticu pare sa transpuna in fapte gandirea politica a senatorului PSD, Ion Predescu, astazi judecator la sus-numita Curte. In decembrie 2002, senatorul PSD, sef al unei subcomisii parlamentare de ancheta a CNSAS, ii numea “elemente rasculative” pe Horia Roman-Patapievici, Andrei Plesu si Mircea Dinescu, aflati in conflict cu asa numita “grupare Onisoru”, reprezentata de PRM si PSD. “Elementele rasculative” insistau ca SRI sa predea arhiva si criticau ritmul lent al deconspirarilor. Din raportul subcomisiei au mai ramas in arhiva Parlamentului doar fragmente.

Sub guvernarea Nastase, activitatea Colegiului a fost practic blocata. Reprezentantii PRM si PSD boicotau prin absenta sedintele, astfel incat Colegiul nu putea lua decizii din cauza ca nu intrunea asa numitul cvorum legal.

Un an mai tarziu, in 2003, Parlamentul a infiintat o subcomisie condusa de senatorul PSD, Ion Predescu, menita sa rezolve criza de la CNSAS. Pozand in aparatorul legii Ticu, Predescu i-a atacat tocmai pe cei care solicitau accelerarea ritmului deconspirarilor si somau public SRI sa predea integral dosarele, ca garantie ca trecutul colaborationist va fi clarificat fara menajamente de ordin politic.

Raportul subcomisiei parlamentare de ancheta, scris de Ion Predescu, desi adoptat de comisiile juridice reunite, nu se mai gaseste insa in arhivele celor doua camere ale Parlamentului. Singurele urme oficiale sunt fragmentele consemnate intr-un raport comun privind activitatea CNSAS pe perioada 2000-2002. Din acestea reiese faptul ca, desi ancheta ar fi trebuit sa ofere solutii privind deblocarea situatiei din Colegiul CNSAS, subcomisia a fost mai interesata de conditiile de munca si de cheltuielile institutiei.

• "Subcomisia parlamentara a exprimat observatia ca institutia apare costisitoare din punct de vedere financiar fata de obiectul activitatii si realizarile acestuia", se citeaza in raportul comun.

Predescu dezbatea pe pagini intregi faptul ca pentru imobilul in care isi desfasura CNSAS activitatea, statul platea chirie unui particular.

• “Trebuie verificat, de asemenea, modul in care a fost stabilita o chirie atat de mare, cum a fost intocmit contractul de inchiriere, precum si alte implicatii conexe”, arata Predescu in raport.

n ceea ce priveste Legea Ticu, Predescu era de parere ca atributiile pe care aceasta le prevede pentru CNSAS trebuie schimbate:

• “CNSAS nu poate fi titular de arhiva si nici nu poate avea pretentia sa preia toate dosarele”. In acest context, raportul se referea si la relatia Colegiului cu SRI. Serviciul de informatii fusese acuzat de gruparea Patapievici-Dinescu-Plesu ca tergiverseaza predarea dosarelor din arhiva. Predescu a concluzionat ca relatia intre cele doua institutii e “bine intentionata” si ca acuzatiile sunt “nejustificate”.

Desi, in cele din urma, comisiile juridice au cerut Curtii de Conturi o verificare administrativ-financiara a CNSAS, iar aceasta a dovedit ca au existat probleme, parlamentarii din subcomisia de ancheta n-au amintit decat in treacat despre acuzatiile aduse conducerii Colegiului. Este cazul deplasarilor facute de Gheorghe Onisoru, Mihai Gheorghe si Constantin Buchet, decontate din fondurile CNSAS fara aprobarea Colegiului:

• "Deplasarile in strainatate au devenit prilej de cearta si imputari asa cum rezulta din memoriul depus de Horia Patapievici."

Documentul cuprinde si o parte din paginile in care subcomisia a crezut de cuviinta sa citeze din declaratiile facute in presa in timpul scandalului intre cele doua grupari din Colegiu. Raportul lui Predescu face insa referire exclusiv la afirmatiile facute de Mircea Dinescu, Andrei Plesu si Horia Roman Patapievici, ignorandu-le total pe cele ale lui Gheorghe Onisoru sau Constantin Buchet. Mai mult, in cazul lui Mircea Dinescu subcomisia incearca si o caracterizare personala:

• "Si, daca se ia in considerare si faptul ca autorul acestor proferari era demnitar, in functia de secretar de stat, se poate contura caracterizarea comportamentului acestei persoane"

In ceea ce priveste atmosfera din interiorul Colegiului CNSAS, printre in raportul subcomisiei conduse de Ion Predescu se gasesc si unele consideratii de ordin sociologic si psihologic:

• "Cei 11 membri ai Colegiului (...) se deosebesc intre ei ca varsta si experienta de viata sociala; ca pregatire general-culturala si de specialitate; unii au avut functii inalte in stat, altii fiind necunoscuti in aceasta privinta; unii cu activitate si experienta politica, iar altii neinitiati in acest sens; cu sustineri politice diferite si cu obligatii fata de partidele care i-au promovat, precum si cu conceptii si mentalitati neconciliabile; unii sunt 'superiori', iar altii 'prosti, inculti si inferiori'; toate acestea rezultand din stenogramele audierilor"

Istoria acestor evenimente politice arata ca Ion Predescu, unul dintre cei opt judecatorii de la Curtea Suprema care si-au pus semnatura pe decizia din 31 ianuarie 2008, s-a antepronuntat in cazul CNSAS in calitatea sa de om politic. Acum, fostul senator poate fi suspectat ca, pe sub roba de judecator impartial, poarta inca haina de politician subiectiv, ca si-a pus gandirea politica in opera juridica, parazitand credibilitatea oferita de Curtea Constitutionala.

Cazul domnului Predescu depaseste cadrul unui simplu proces de intentie, deoarece precedentele sale politice ii submineaza inevitabil autoritatea de judecator. Cu toate acestea, judecatorul Predescu nu s-a recuzat.