In mai putin de patru ani Cluj-Napoca a trecut de la agonie la extaz si inapoi in ce priveste alocarea fondurilor guvernamentale. Dupa 12 ani de seceta sub mandatele lui Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, s-a nimerit sa fie si liderul principalului partid aflat la Guvernare (PD), astfel ca banii au inceput sa curga din vistieria Guvernului spre oras. Dupa iesirea PD din Guvern, sumele alocate s-au redus de 20 de ori.

Desi veneau prin parghii politice, blamate pe vremea guvernarii PSD, banii alocati de la bugetul de stat pentru Cluj in 2006 erau meritati de municipiu, spunea primarul Boc la vremea respectiva. “Clujul primeste, in sfarsit, ceea ce merita”, se lauda seful PD, parand sa-si aroge si un alt merit decat culoarea politica.

Bani adusi cu sacul partidului

55 de milioane de lei a reusit sa aduca primarul, in 2006, din fondul de rezerva aflat la dispozitia Guvernului, pentru diferite investitii. De doua ori mai multi bani, in preturi actuale, decat a obtinut Gheroghe Funar (PRM) in 12 ani de mandat. in 2007, foia s-a intors: alocarile din fondul de rezerva s-au ridicat la putin peste trei milioane de lei anul trecut. De aproape 20 de ori mai putin. in aprilie 2007, PD a parasit Guvernul Tariceanu si a intrat in opozitie.

Cazul municipiului Cluj-Napoca este dovada limpede a dirijarii politice a fondurilor publice de la bugetul central catre bugetele locale, spun expertii Societatii Academice Romane (SAR). “Situatia nu e valabila doar pentru Cluj-Napoca. Toate marile municipii care au primari de alta culoare politica decat presedintii Consiliilor Judetene sunt defavorizate prin distribuirea discretionara a sumelor de echilibrare a bugetelor locale. Acelasi argument este valabil si pentru banii din fondul de rezerva”, a explicat Laura stefan, expert SAR.

SAR: Fondurile de la Guvern, mijloc de santaj pentru primari

Desi multe municipii merita sa primeasca fonduri mai consistente de la Guvern ca mari contributori la bugetul de stat, cum e Cluj-Napoca, ele primesc mai mult atunci cand partidul primarului e la putere si aproape nimic cand partidul e in opozitie. “Pentru marile orase nu e atat de grav, pentru ca au venituri proprii destul de mari, dar pentru orasele mici e un real mijloc de santaj. Orasele mici sau comunele au venituri foarte reduse si depind de aceste alocari. Ne-am bucurat ca nu mai migreaza de la un partid la altul dar acum ei risca sa isi piarda mandatele pentru ca nu au facut investitii”, a aratat Laura Stefan. IDe alocarile guvernamentale depinde si co-finantarea pentru proiectelo europene, lipsa acestor bani limitand accesul la banii nerambursabili de la Uniunea Europeana.

Punctul slab e binecunoscut: mecanismul prost de distribuire a banilor colectati la bugetul de stat, fie ca e vorba despre cei ramasi la sfarsit de an pentru “echilibrarea bugetelor locale”, fie despre “fondul de rezerva”. Desi impartirea banilor e reglementata, existand si o formula de calcul in acest sens, “vine Parlamentul si stabileste ca 700 de milioane de euro sa fie distribuiti de consiliile judetene. si iar ne intoarcem la baronii locali”, sesizeaza Stefan.

De 20 de ori mai putini bani

Desi s-a folosit din plin de distributia pe criterii politice a fondurilor publice cat timp PD a fost la putere, conducerea Primariei clujene acuza acum tocmai criteriul politic in alocarea banilor. Mai grav decat faptul ca municipalitatea a primit de 20 de ori mai putini bani din fondul de rezerva este ca si unele programe guvernamentale sunt incetinite, cum e cazul celui pentru construirea de locuinte sociale.

“E mai mult decat evident ca tine de plecarea de la guvernare a PD. Asa cum, atunci cand eram la putere, datorita lobby-ului facut de primar, Clujul a primit ceea ce merita, dupa iesirea de la Guvernare s-a observat <> guvernantilor pentru Cluj”, a declarat directorul tehnic al Primariei Cluj-Napoca, Sorin Apostu. in total, Guvernul a trimis la bugetul local, din fondul de rezerva, putin peste un milion de lei. Acestor bani li se adauga inca doua milioane de lei pentru locuintele sociale, o suma foarte mica fata de resursele existente, spune Apostu.

“Proiectul ANL de pe strada Taberei nu s-a miscat deloc anul trecut, a fost blocat”, a exemplificat directorul tehnic situatia grea in care se afla municipalitatea. Situatia va fi si mai grea anul acesta, avand in vedere ca bugetele locale pierd cota de 50% din impozitul pe tranzactiile imobiliare. La Cluj-Napoca, paguba e estimata la 6 milioane de euro. “ Ne temem ca asa cum centurile Clujului au fost mutate din Ardeal in Moldova in anii trecuti asa se va intampla si acum cu acesti bani. Asteptam ca Guvernul sa demonstreze ca nu e asa, si sa aloce Clujului procentul care i se cuvine, conform contributiei la bugetul de stat”, a mai spus Apostu.

Boc: ne-au fost retrasi foarte multi bani

Primarul Emil Boc a admis, intr-un interviu recent acordat BBC-HotNews.ro ca, pe vremea cat partidul sau s-a aflat la Guvernare, a adus mai multi bani in visteria Clujului, dar sustine ca fondurile se cuveneau orasului.

Rep: Era mai usor cand erati la guvernare si puteati in virtutea pozitiei de lider PD si de partid aflat la guvernare sa aduceti bani la Cluj?

EB: In acea perioada vreau sa mentionez ca nu am adus bani care nu se cuveneau Clujului. Nu am facut altceva decat sa solicit si sa primim ceea ce ni se cuvenea pe masura contributiei pe care Clujul o are la bugetul public national.

Rep: Dar acum, dupa ce ati intrat in opozitie, domnule Boc, guvernul v-a mai dat bani pe proiecte locale?

EB: Din nefericire trebuie sa recunosc ca, in loc macar sa ne dea ce ni se cuvenea potrivit legii, ne-au fost retrasi foarte multi bani. De exemplu, din programul constructiei de locuinte aveam prevazuti vreo 30 de miliarde de euro, dupa aceea am ajuns la 11, la 2, si in sfarsit am primit un miliard de lei. Un program, repet, guvernamental care viza sustinerea constructiei de locuinte pentru chiriasii din casele nationalizate. Dar asta este, din nefericire unii nu inteleg sa lase lupta politica la poarta administratiei.

Rep: Care e credeti ca va fi principala problema a administratiilor locale in 2008, domnule Boc, in opinia dvs?

EB: Din nefericire se reia aceeasi practica de a se da in continuare foarte multe sarcini administratiilor locale, fara resursele financiare aferente. Mai mult decat atat, nu numai ca nu se dau resurse ci se si retrag surse de venituri pentru administratiile locale ceea ce este extrem de nociv pentru buna functionare a relatiei dintre administratie si cetatean, la nivel local, pentru ca, in ultima instanta, noi suntem interfata cu cetatenii, noi suntem aceia care raspundem pentru unele lucruri si pentru unele solutii financiare pe care trebuie sa le dam oamenilor, iar guvernul se spala pe maini emitand ordonante de urgenta si luand milioane de euro doar printr-o simpla semnatura si act publicat in Monitorul oficial iar noi suntem vitregiti de aceste sanse.