Majoritatea senatorilor din comisia de cultura a fost de acord, miercuri, cu politizarea agentiei publice de presa Agerpres, propusa de actualul ministru al Culturii, Lucian Romascanu, fost presedinte al Comisiei. Aceasta a a aprobat un proiect de lege ce prevede demiterea directorului general al Agerpres in cazul respingerii de catre Parlament a Raportului anual de activitate al institutiei.
Proiectul de lege care modifica legea Agerpres, initiat de senatorii PSD Lucian Romascanu - actualul ministru al Culturii, Valer-Daniel Breaz, Gabriela Cretu, Ovidiu-Cristian-Dan Marciu si Liviu-Lucian Mazilu in luna iulie, a primit raport favorabil cu 6 voturi "pentru", in conditiile in care cei doi membri USR in comisie s-au opus iar senatorii PNL nu au participat.
Proiectul va ajunge la vot in plenul Senatului, apoi merge la Camera Deputatilor, care este decizionala.
La sedinta a participat si directorul general al Agentiei Nationale de Presa, Alexandru Giboi.
In cursul serii, Alexandru Giboi a publicat un comunicat de presa in care acuza un proiect de subordonare politica a agentiei nationale de presa.
"Declaratie de presa
Comisia de Cultura a Senatului Romaniei aproba proiectul de subordonare politica a AGERPRES
Miercuri, 11 octombrie 2017, am participat la sedinta Comisiei de Cultura a Senatului, cu ideea onesta de a aduce argumentele necesare respingerii de catre Comisie, prin raport negativ, a proiectului de modificare a legii AGERPRES. Proiectul, initiat de actualul ministru al Culturii, Lucian Romascanu, in perioada in care acesta era inca presedinte al Comisiei de Cultura din Senat, vizeaza demiterea directorului general al Agentiei Nationale de Presa AGERPRES, in urma unui eventual vot parlamentar impotriva raportului de activitate anual al Agentiei, fara a aduce insa in discutie si eventuale criterii, altele decat cele politice, care ar sta la baza respingerii respectivului raport. Astfel, dispar din managementul Agentiei notiunile de stabilitate, predictibilitate si strategie pe termen mediu si lung si raman doar calculele politice ale viitoarelor echipe de conducere pentru ramanerea in gratiile oricarui partid politic care s-ar afla la putere.
Ma asteptam la o discutie constructiva, bazata pe argumente pro si contra sustenabile, realiste, care sa conduca la consolidarea independentei Agentiei Nationale de Presa. Din pacate, discutia foarte scurta din Comisie, urmata de aprobarea prin raport pozitiv a proiectului de lege, mi-a dat de inteles ca, de fapt, nu fusesem invitati la o dezbatere, nici eu, nici Cristinel Godinac, presedintele MEDIASIND, ci, mai degraba, invitatia la participare a fost facuta pentru a indeplini o formalitate. Cu alte cuvinte, ca sa nu spunem ca nu am fost invitati.
Dupa o foarte scurta prezentare a proiectului legislativ de catre unul dintre semnatarii acestuia, am prezentat, alaturi de presedintele MEDIASIND, motivele pentru care nici noi, nici comunitatea profesionala internationala si nici Consiliul Europei, NU SUSTINEM modificarea legislativa aflata intr-o asa-zisa dezbatere. Cu toata deschiderea spre dialog pe care am exprimat-o si manifestat-o in cadrul Comisiei, dialogul a fost unul al surzilor. Actualul presedinte al Comisiei de Cultura, Radu Preda, a cazut in capcana de a sustine un proiect care nu ii apartine, un proiect simplist, concentrat pe obtinerea controlului politic total asupra AGERPRES. Cu toate incercarile mele, ale MEDIASIND si ale reprezentantului ActiveWatch prezent la dezbatere, de a impune necesitatea existentei unor criterii obiective atunci cand vorbim despre evaluarea sistemului de management al AGERPRES, Comisia a votat acordarea unui raport pozitiv proiectului de lege. Probabil ordinul politic de a subordona Agentia Nationala de Presa AGERPRES a fost mai puternic decat argumentele profesionale, de bun-simt, pe care le-am prezentat in fata Comisiei, atat in nume propriu, cat si in numele MEDIASIND, EANA, FEJ, SEEMO. Nici semnalul de alarma tras de Consiliul Europei, prin publicarea cazului AGERPRES pe platforma sa de sustinere a protectiei jurnalismului, cu nivelul doi de alerta, nu a putut sta in calea nevoii de control politic manifestata de initiatorii proiectului de lege, si asumata, la randul lor, de senatorii prezenti la asa-zisa dezbatere.
Ce e mai clar, totusi, in urma discutiilor din Parlament, este ca se doreste o modificare si mai vasta a legii, 'pentru a fi adusa in anul 2017'. Daca acest prim pas urias inapoi inseamna modernizare, mi-e teama de ce ar putea urma.
Alexandru Ion Giboi
Director General
Agentia Nationala de Presa AGERPRES
Vezi mai jos inregistrarea video a dezbaterii din comisie:
Initiativa vine dupa mai bine de un deceniu si jumatate in care societatea civila cere eliminarea controlului politic la posturile publice de radio si televiziune, control exercitat inclusiv prin posibilitatea parlamentarilor se a demite conducerea acestor institutii, prin respingerea rapoartelor lor de activitate
Un ultim exemplu a fost recenta decizie a Parlamentului de a respinge raportul de activitate al TVR pe 2016, fara vreun motiv anume. Presedintele-director general Irina Radu, propusa de PSD, de altfel, a fost astfel demisa de drept, impreuna cu intregul CA, in locul ei fiind numita interimar Doina Gradea, propusa tot de PSD.
In expunerea de motive a proiectului, initiatorii propun demiterea directorului general al Agerpres in cazul respingerii de catre Parlament a Raportului anual de activitate al institutiei.
De asemenea, ei sustin ca directorul general al Agerpres "se bucura de o imunitate totala in interiorul mandatului sau", adaugand ca, dintre "institutiile publice de cultura aflate sub control parlamentar, Agentia Nationala de Presa este singura in cazul careia Parlamentul nu are niciun instrument de actiune in cazul in care constata un management neperformant".
Reactii privind proiectul de act normativ au avut Federatia Europeana a Jurnalistilor, Sindicatul Roman al Jurnalistilor MediaSind, dar si Alianta Europeana a Agentiilor de Presa (EANA).
Alianta Europeana a Agentiilor de Presa solicita Parlamentului Romaniei sa "pastreze neatinsa independenta editoriala si manageriala a Agerpres" si subliniaza ca independenta si continuitatea sunt "factori vitali" pentru existenta unui serviciu de stiri echidistant.
"Independenta, transparenta si continuitatea sunt factori vitali pentru existenta unui serviciu de stiri echidistant, pe care cetatenii Romaniei si cei din strainatate se pot baza pentru a fi informati. Intelegem nevoia de a controla sustenabilitatea din punct de vedere financiar, dar cerem Parlamentului Romaniei si Guvernului sa pastreze neatinsa independenta editoriala si manageriala a Agerpres, membru respectat al Aliantei Europene a Agentiilor de Presa", se arata intr-o scrisoare EANA transmisa institutiilor abilitate din Romania.
Cazul a fost adus in atentia opiniei publice si pe Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protectiei jurnalismului si a sigurantei jurnalistilor.
"Noua lege prevede ca orice majoritate politica poate decide demiterea directorului general, in timp ce legea in vigoare stipuleaza ca directorul general nu poate fi partinitor, adica sa promoveze idei, programe si activitati ale partidelor politice. Asemenea prevederi ar avea acelasi impact ca in cazul conducerii Societatii Romane de Radiodifuziune (SRR) si al Societati Nationale de Televiziune (SRTV): dupa fiecare scrutin, consiliile de administratie ale SRR si SRTV pot fi demise inaintea terminarii mandatului, pentru a reflecta noile forte politice", sustine Sindicatul Roman al Jurnalistilor MediaSind, potrivit unui comunicat.
Intr-o scrisoare adresata Parlamentului, directorul general Agerpres si Federatia Romana a Jurnalistilor solicita renuntarea la proiectul de lege si atrag atentia ca modificarea actului normativ "deschide calea subordonarii politice" a Agentiei Nationale de Presa. Apelul, in sensul abandonarii proiectului de lege, este sustinut si de Federatia Europeana a Jurnalistilor.
"Consideram ca prin modificarea propusa se deschide calea subordonarii politice a conducerii Agerpres. Oricare majoritate politica ar putea considera ca directorul general nu este suficient de 'loial' majoritatii si ar putea decide respingerea raportului, fara legatura cu calitatea managementului, doar pe criterii politice", arata FRJ.
2
0
