Un proiect de lege privind un Cod administrativ aflat in dezbatere pe site-ul Ministerului Dezvoltarii Regionale modifica, printre altele, Legea 90/2001 care interzicea persoanelor condamnate sa fie membri in Guvern, din cauza careia Liviu Dragnea nu a putut ajunge premier, in sensul in care persoanele care au suferit condamnari penale pentru care a intervenit reabilitarea pot face parte din Guvern. Important de precizat este ca Liviu Dragnea a fost condamnat in aprilie 2016 la doi ani de inchisoare cu suspendare, cu un termen de incercare de patru ani, ceea ce ar insemna ca reabilitarea in cazul sau ar urma sa se calculeze pentru anul 2020 (perioada curge din momentul condamnarii definitive). Potrivit Codului Penal, reabilitarea are loc de drept pentru pedepse de pana in 2 ani inclusiv, daca in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune. Prin urmare, Liviu Dragnea va fi considerat reabilitat in 2023.
Art. 165 din Codul penal prevede astfel:
"Reabilitarea are loc de drept in cazul condamnarii la pedeapsa amenzii, la pedeapsa inchisorii care nu depaseste 2 ani sau la pedeapsa inchisorii a carei executare a fost suspendata sub supraveghere, daca in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune."
Avocatul Lucian Bolcas a precizat in direct la Antena 3 ca acest lucru inseamna ca reabilitarea lui Liviu Dragnea va interveni in anul 2023.
Modificarea vine ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale la sesizarea formulata de Avocatul Poporului. CCR considera, in motivarea deciziei, ca interdictia trebuie sa inceteze, conform legislatiei in vigoare, in caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie, si afirma ca revine Parlamentului sarcina sa coreleze conditiile de acces in functia de membru al Guvernului si cea de parlamentar.
Proiectul este unul extrem de amplu, de 246 de pagini. In prezent este in stadiul consultarilor interministeriale, urmand apoi sa intre in dezbatere publica. Odata adoptat de Guvern, proiectul merge in parlament, unde poate fi modificat.
Cele doua articole din proiect care vizeaza Legea 90/2001
Art. 17(b10)
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) au cetatenia romana si domiciliul in tara;
b) se bucura de exercitiul drepturilor electorale;
c) nu au suferit condamnari penale, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea.
Art. 651:
(2) In termen de 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a prezentului Cod se abroga urmatoarele acte normative:
c) Legea nr. 90/2001 pentru organizarea si functionarea Guvernului si a ministerelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare
Ce spunea Curtea Constitutionala in motivare
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a respins pe 4 mai ca inadmisibila sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate sa fie membri ai Guvernului. "In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate formulata. Pentru adoptarea acestei solutii, Curtea a constatat ca, in esenta, motivele invocate in sesizare constituie atat probleme de aplicare si interpretare a legii de catre autoritatile publice competente, cat si aspecte de legiferare ce intra in competenta Parlamentului".
Ulterior, pe 20 iunie, in motivarea deciziei, CCR spunea ca interdictia trebuie sa inceteze, conform legislatiei in vigoare, in caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie, insa afirma ca revine Parlamentului sarcina sa coreleze conditiile de acces in functia de membru al Guvernului si cea de parlamentar.
UPDATE 15.55 Ministerul Dezvoltarii a trimis o serie de precizari privind aceste prevederi, in care afirma ca au fost incluse in proiectul de Cod Administrativ al guvernului condus de Dacian Ciolos, pus in dezbatere pe 8 noiembrie 2016.
Redam mai jos in intregime precizarile:
"Proiectul de act normativ privind Codul Administrativ a fost elaborat și introdus în dezbatere publică la data de 8 noiembrie 2016, cu două luni înainte de venirea la guvernare a actualei coaliții politice. La acea dată, proiectul Codului Administrativ, propus și angajat de fostul cabinet condus de domnul prim-ministru Dacian Cioloș, conținea în aceeași formă și articolul privind amendarea Legii 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor. Prin urmare, introducerea acestei prevederi nu reprezintă o inițiativă a actualei Coaliții de guvernare.
Introducerea la acea dată a prevederilor legate de amendarea Legii 90/2001 a fost motivată de necesitatea de actualizare a legislației privind administrația publică centrală și locală în acord cu jurisprudența Curții Constituționale din ultimii ani și corelarea cu alte acte normative cu incidență în administrația publică.
Legea nr. 90/2001 privind organizarea și functionarea Guvernului României și a ministerelor, așa cum arată și titlul ei, nu reglementează doar condițiile necesare pentru ocuparea funcției de membru al Guvernului, ci întregul proces de organizare și funcționare a Guvernului și ministerelor.
Subliniem că reabilitarea, condițiile și efectele acesteia sunt reglementate de Codul Penal. În ceea ce privește modificarea uneia dintre condițiile necesare pentru ocuparea funcției de membru al Guvernului, precizăm că, potrivit Codului Penal, art 169, alin.1, reabilitarea "face să înceteze decăderile și interdicțiile, precum și incapacitățile care rezultă din condamnare".
Din necesitatea de a aduce claritate textului juridic din actuala Lege 90/2001, se propune prin proiectul Codului Administrativ corelarea condiției de a nu fi avut condamnări penale cu prevederile Codului Penal privind instituția reabilitării.
În motivarea Deciziei Curții Constituționale nr. 304/2017 la punctul 34 se prevede că: “efectele reabilitării se produc pentru viitor. Înlăturarea consecințelor condamnării vizează nu numai materia dreptului penal (spre exemplu, în cazul săvârșirii din nou a unei infracțiuni, nu va fi atrasă starea de recidivă etc.), ci și consecințele extrapenale care au derivat din condamnare, decăderile, interdicțiile sau incapacitățile încetând odată cu rămânerea definitivă a hotărârii de reabilitare [art. 169 alin. (1) din Codul penal].
Menționăm ca toate prevederile actului normativ au fost elaborate de un grup de lucru format din experți ai ministerelor de linie și ai altor instituții abilitate în procedurile de avizare. De asemenea, subliniem că în procesul de elaborare a actelor normative este obligatorie respectarea dispozițiilor enunțate de Curtea Constituțională, inclusiv cele cuprinse în Decizia CCR nr. 304/2017.
Codul Administrativ reunește 20 de acte normative în vederea clarificării prevederilor, asigurării aplicării lor unitare și neinterpretabile, precum și eliminării contradicțiilor, redundanțelor și situațiilor de vid legislativ.
Cele 20 de legi codificate vizează aspecte legate de organizarea și funcționarea administrației publice centrale și locale.
Proiectul de lege se află încă în consultare publică și în avizare interministerială, instituțiile interesate putând în continuare să formuleze propuneri și observații."
1
52
