Liderul deputatilor USR, Nicusor Dan, a declarat luni, la Parlament, ca parlamentarii Uniunii Salvati Romania au sesizat la Curtea Constitutionala proiectul de modificare a art.301 si art.308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, prin care se desfiinteaza notiunea de conflict de interese pentru functionarii publici, aceasta fiind inlocuita cu sintagma "folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane", informeaza News.ro.
"A fost depusa la registratura Senatului cu mici emotii, ca se termina programul", a afirmat Nicusor Dan.
Intrebat cati senatori PNL au semnat sesizarea, liderul USR a spus ca in jur de "sapte sau opt, noua sau zece".
Deputatul a sustinut ca aspectele de neconstitutionalitate pe care USR le-a invocat in sesizarea la Curtea Constitutionala vizeaza principiul bicameralismului si tratatele internationale la care Romania este parte.
"In formularea noua dispar doua lucruri - dispar relatiile comerciale (...) si sintagma relatii de munca. Deci, in momentul de fata, conflictul de interese este conflict de interese doar daca este intre rude pana la gradul doi. Motivele de control de constitutionalitate pe care le-am invocat sunt in esenta doua - principiul bicameralismului care spune ca intre cele doua Camere ale Parlamentului o versiune a legii nu trebuie sa fie substantial diferita (...) si faptul ca Constitutia spune ca tratatele internationale la care Romania este parte sunt parte din dreptul intern si prevaleaza in fata dreptului intern. (...) Vorbind grosier, dupa legea asta, daca cineva ajunge primar, si da un contract unui fost angajat al lui, nu este niciun conflict de interese - asta este schimbarea in termeni populari", a completat Nicusor Dan.
- Raluca Turcan: PNL va contesta desfiintarea conflictului de interese dupa respingerea cererii presedintelui de reexaminare
Presedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a declarat luni, la Parlament, ca senatorii liberali au dat "cateva semnaturi" pentru ca parlamentarii USR sa poata contesta la Curtea Constitutionala proiectul prin care se desfiinteaza notiunea de conflict de interese pentru functionarii publici, urmand ca PNL sa initieze un asemenea demers in cazul in care cererea de reexaminare a presedintelui Klaus Iohannis va fi respinsa, scrie News.ro.
"In privinta acestei modificari PNL considera ca diluarea conflictului de interese in forma care a rezultat din comisiile juridice si plenul Camerei Deputatilor reprezinta o alta lovitura a PSD la adresa justitiei si a luptei impotriva coruptiei. Este un fapt limpede ca PSD, in momentul de fata, incearca sa loveasca pe toate laturile acest demers de functionare a justitiei in mod corect si sa slabeasca lupta impotriva coruptiei. Unul dintre avantajele pe care PSD le-ar avea ar fi acela ca esenta conflictului de interese sa fie diluata cat mai rapid, ori PNL nu a dorit sa raspunda acestui joc al PSD de a dilua rapid esenta conflictului de interese tocmai pentru a castiga timp ca si in spatiul public si in dezbaterea parlamentara oamenii sa constientizeze pericolul pe care PSD il reprezinta la adresa justitiei si a luptei impotriva coruptiei", a afirmat Raluca Turcan.
Deputatul PNL a mai spus ca a decis "ca la CCR contestarea politica-institutionala sa fie facuta si dupa ce aceasta lege va fi reexaminata in Parlamentul Romaniei". "Daca in urma reexaminarii va ramane in aceeasi forma atunci PNL, institutional, va depune contestatie la CCR", a completat liderul PNL.
Intrebata daca a vorbit cu presedintele Klaus Iohannis in privinta trimiterii unei cereri de reexaminare, Raluca Turcan a sustinut ca nu a existat o astfel de discutie.
"Nu, nu am vorbit cu presedintele Iohannis insa din tot ceea ce s-a intamplat in spatiul public pana in momentul de fata presedintele Romaniei si institutia prezidentiala a militat pentru integritate in functia publica, pentru lupta impotriva coruptiei si pentru echilibrul puterilor in stat. In momentul in care PSD cu majoritatea pe care o are in Parlament loveste la adresa acestor trei piloni de baza ai unei democratii cred ca va exista reactia fireasca de retrimitere la reexaminare. (...) Cred ca aceasta solicitare de reexaminare se va intampla si atunci PNL considera ca nu este oportun sa faca jocul PSD sa depunem acum cerere la CCR si sa se diminueze termenele in care intrarea in vigoare a legii se produce si sa asteptam parcurgerea tuturor etapelor pentru a ramane pe cadrul legislativ care in momentul de fasa este acoperitor", a completat presedintele interimar al PNL.
Raluca Turcan a explicat ca senatorii PNL au dat cateva semnaturi pentru ca parlamentarii USR sa poata depune la Curtea Constitutionala sesizarea, urmand ca liberalii sa initieze ulterior un asemenea demers.
"USR a contestat acum, noi am considerat ca ar fi mult mai in dezavantajul PSD si in avantajul opiniei publice sa facem aceasta contestatie dupa momentul in care s-ar respinge cererea de reexaminare (...). Decizia politica a PNL este ca institutional noi sa contestam la Curtea Constitutionala dupa momentul respingerii in Parlament a cererii de reexaminare. Senatorii nostri au dat cateva semnaturi acestui demers al USR, urmand ca PNL sa initieze contestare la Curtea Constitutionala dupa cererea de reexaminare", a conchis liderul PNL.
Intrebata ce se intampla daca presedintele Klaus Iohannis promulga legea, Raluca Turcan a spus: "Vom vedea".
- Argumentele USR: Desfiintarea notiunii de conflict de interese pentru functionarii publici incalca principiul egalitatii cetatenilor
USR argumenteaza in sesizarea depusa la CCR ca legea incalca principiile bicameralismului si al egalitatii cetatenilor in fata legii, arata News.ro.
Sesizarea USR vizeaza initiativa deputatilor Marton Arpad-Francisc (UDMR), Nica Nicolae-Ciprian (PSD), Roman Victor (PSD), Ionescu Aurelian (PC) si Marocico Ion (UUR) prin care este inlocuita sintagma "conflict de interese" cu "folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane" si restrangerea sferei de aplicare a acestei infractiuni.
Semnatarii sesizarii sustin ca legea adoptata de Parlament incalca principiul bicameralismului, obligatii asumate prin tratate internationale, obligatia de respectare a Constitutiei si a principiului egalitatii in fata legii.
In ce priveste primul argument, cel referitor la incalcarea principiului bicameralismului, parlamentarii USR arata ca exista diferenta de continut juridic intre forma legii adoptata de Senat si cea adoptata de Camera, deputatii introducand modificari majore, fara ca acestea sa fi fost analizate de catre senatori.
"Camera Deputatilor nu s-a limitat insa la dezbaterea si amendarea textelor de lege adoptate de Senat, ci a procedat la modificarea substantiala a art. 301 alin. (1), determinand transformarea insusi continutului juridic al infractiunii de "conflict de interese", indepartandu-se de scopurile avute in vedere de initiatorii proiectului, respectiv restrangerea sferei de aplicare a dispozitiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal prin exceptarea unor situatii si eliminarea unor categorii de subiecti activi", se arata in sesizare.
In forma aflata in vigoare, articolul 301 alin. (1) din Codul Penal stipuleaza: "Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica."
In forma adoptata de Camera Deputatilor, articolul va prevede ca: "Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act prin care s-a obtinut un folos patrimonial pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica pe o perioada de 3 ani."
Astfel, Camera a adoptat, sustin cei de la USR, patru modificari majore fara ca senatorii sa le fi dezbatut in prealabil: 1. eliminarea sintagmei "ori a participat la luarea unei decizii", prin care a fost exclus din sfera ilicitului penal conflictul de interese savarsit prin intermediul organismelor colegiale de decizie; 2. eliminarea sintagmei "direct sau indirect", prin care a fost dezincriminat, intr-o anumita masura, conflictul de interese constand in obtinerea de foloase patrimoniale in mod indirect, sanctionarea acestei fapte fiind lasata la libera apreciere a instantelor de judecata; 3. eliminarea sintagmei "sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura", prin care se permite conflictul de interese savarsit in beneficiul partenerilor de afaceri, colegilor de munca sau oricaror benefactori din trecut sau din prezent; 4. adaugarea sintagmei "pe o perioada de 3 ani", prin care interdictia dreptului de a ocupa o functie publica a fost limitata la numai trei ani.
In al doilea rand, USR sustine ca legea incalca obligatii asumate de statul roman prin ratificarea unor tratate constitutionale. Este vorba de Conventia penala privind coruptia adoptata de Consiliul Europei la 27 ianuarie 1999 si Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei din 31 octombrie 2003 care prevad obligatia partilor semnatare de a lua masuri de combatere a coruptiei, activa sau pasiva, agentilor publici.
In ce priveste incalcarea obligatiei de respectare a Constitutiei, autorii sesizarii afirma ca ea a survenit deoarece Parlamentul nu are dreptul sa modifice legislatia penala decat cu respectarea normelor constitutionale, iar acest lucru a fost ignorat in cazul de fata.
Constitutia ar fi fost nesocotita in ce priveste principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, stipulata de articolul 16 alin. (1) din legea fundamentala. In mod concret, este vizata limitarea la numai 3 ani a interdictiei ocuparii unei functii publice de catre persoanele condamnate pentru savarsirea infractiunii redenumite "Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane", masura care confera functionarilor publici un regim juridic mai favorabil in comparatie cu alte categorii de cetateni, carora li se aplica regulile comune ale reabilitarii.
"Pe langa faptul ca amendamentul nu prezinta nicio justificare legala sau morala (din acest punct de vedere fiind mai simplu de justificat o masura contrara, de inasprire a pedepselor pentru functionarii publici, avand in vedere nivelul de raspundere pe care il presupune exercitarea unor prerogative de putere publica), acesta va incuraja functionarii publici sa comita conflicte de interese la adapostul posibilitatii de a reveni intr-o functie publica dupa numai 3 ani", se arata in sesizare.
************
Camera Deputatilor a adoptat in urma cu doua saptamani, cu 187 de voturi "pentru", 79 de voturi "impotriva" si 6 abtineri, proiectul de Lege pentru modificarea art.301 si art.308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, prin care se desfiinteaza notiunea de conflict de interese pentru functionarii publici, aceasta fiind inlocuita cu sintagma "folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane".
Potrivit expunerii de motive, "se impune amendarea dispozitiilor art. 301 si 308 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal cu modificarile si completarile ulterioare, dupa cum urmeaza: modificarea titlului art. 301 prin inlocuirea sintamei "conflictul de interese" cu sintagma "folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane"".
Totodata, deputatii juristi au decis retragerea amendamentului lui Marton Arpad, care introducea notiunea de "prejudiciu de interes public".
Amendamentul lui Marton Arpad avea urmatorul cuprins: "Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act prin care s-a obtinut un folos patrimonial pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica pe o perioada de 3 ani".
Marton Arpad a declarat, in cadrul sedintei Comisiei juridice, ca renunta la acest amendament deoarece "nimeni nu a inteles nimic".
"Eu renunt la acest amendament (...) pentru ca se pare ca nu a inteles nimeni nimic desi eu am gasit si in dictionarul explicativ juridic, am gasit si in doctrina si ce inseamna prejudiciu si interesul public si ce ar insemna prejudiciul interesului public. Eu inteleg grija unora de a nu prejudicia interesul public prin astfel de formulari. Dar de aici pana la a enunta cum ca aceasta sintagma a fost introdusa aici pentru a se putea angaja rudele la cabinetele parlamentare este o cale lunga", a afirmat Marton Arpad.
1
10
