Noul Parlament trebuie sa modifice mai multe articole din Codul Penal si Codul de Procedura Penala, dupa deciziile de neconstitutionalitate date de CCR, cele mai importante fiind cele cu privire la interceptarile realizate de SRI in dosarele penale si la abuzul in serviciu, noteaza Mediafax.

Parlamentul RomanieiFoto: Hotnews

Mai multe articole din noul Cod Penal si noul Cod de Procedura Penala ar trebui sa fie puse in acord cu deciziile privind exceptii de neconstitutionalitate date de Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR). Cele mai importante decizii date de CCR in 2016 au fost cu privire la interceptarile din dosarele penale efectuate de Serviciul Roman de Informatii (SRI) si la prevederile referitoare la abuzul in serviciu, pentru care CCR a admis exceptiile de neconstitutionalitate. Parlamentul Romaniei este institutia abilitata sa gaseasca solutii de aplicare a noilor decizii.

CCR a decis in data de 16 februarie 2016 ca sintagma "ori de alte organe abilitate ale statului" din cuprinsul dispozitiilor art. 142 alin. (1) din noul Cod de Procedura Penala, cu privire la interceptarile din dosarele penale, este neconstitutionala, insemnand ca interceptarile efectuate de SRI la cererea procurorilor sunt ilegale. Articolul respectiv arata ca "procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului."

In motivarea data de CCR se arata ca SRI nu are atributii de cercetare penala si ca in cuprinsul art. 142 alin. (1) organele specializate ale statului in sarcina carora revin interceptarile nu sunt definite nici in mod expres, nici indirect.

"Curtea constata ca legiuitorul a inclus, in cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala, pe langa procuror, organul de cercetare penala si lucratorii specializati din cadrul politiei si a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici in mod expres, nici in mod indirect in cuprinsul Codului de procedura penala. De asemenea, norma criticata nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, in conditiile in care, in Romania, activeaza, potrivit unor reglementari speciale, numeroase organe specializate in diverse domenii. Astfel, in afara Serviciului Roman de Informatii, care are atributii exclusiv in domeniul sigurantei nationale, neavand atributii de cercetare penala, exista si alte servicii cu atributii in domeniul securitatii nationale, precum si o multitudine de organe specializate ale statului cu atributii in varii domenii", a explicat CCR in motivarea deciziei.

Guvernul a adoptat, pe 11 martie 2016, o Ordonanta de Urgenta privind unele masuri pentru punerea in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica in procesele penale. OUG prevedea ca procurorii si organele de cercetare penala vor fi singurii in masura sa puna in executare mandatele de supraveghere tehnica dispuse in dosarele de cercetare penala, utilizand in mod nemijlocit si independent infrastructura SRI. Ordonanta nu a mai fost pusa in dezbatere publica, fostul premier Dacian Ciolos motivand ca nu ar fi fost timp suficient.

"In cazul OUG privind interceptarile, nu mai era timp fizic, pentru ca ramaneam descoperiti in unele cazuri daca nu adoptam OUG in acelasi timp cu publicarea hotararii CC in Monitorul oficial'', a explicat fostul premier.

La data de 15 martie, ziua in care au intrat in vigoare dispozitiile deciziei CCR privind realizarea interceptarilor, in intervalul 07.00-14.00, SRI a stopat toate activitatile pe care le desfasura in sprijinul unitatilor de parchet, fiind intrerupte toate comunicatiile pentru ca acestea sa fie preluate de organele de ancheta care desfasurau activitati in dosare penale. In acest interval, pana cand fiecare structura si-a marcat prezenta si supravegherea mandatului care era in desfasurare, nu s-au facut interceptari.

Acum, Parlamentul trebuie sa decida daca aproba sau respinge ordonanta respectiva.

Cea de-a doua decizie importanta luata de CCR in 2016 a fost in data de 15 iunie, privind neconstitutionalitatea prevederilor din art. 246 alin (1) din Codul Penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din noul Cod Penal referitoare la abuzul in serviciu, judecatorii recomandand ca sintagma ''in mod defectuos'' sa fie inlocuita cu ''prin incalcarea legii''.

Articolul 297 alin. (1) arata ca "fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica."

Curtea Constitutionala arata in motivarea deciziei privind abuzul in serviciu ca termenul ''defectuos'' din cuprinsul articolului din Codul penal care incrimineaza abuzul in serviciu ''nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii in domeniul penal'' si, mai mult, ca acest termen ''nu este definit in Codul penal si nici nu este precizat elementul in legatura cu care defectuozitatea este analizata, ceea ce determina lipsa de claritate si previzibilitate a acestuia. Aceasta lipsa de claritate, precizie si previzibilitate a sintagmei <> din cadrul dispozitiilor criticate creeaza premisa aplicarii acestora ca rezultat al unor interpretari sau aprecieri arbitrare''.

Judecatorii constitutionali explicau faptul ca, prin termenul de "lege", trebuie sa se inteleaga exclusiv ''legislatia primara - legi si ordonante ale Guvernului''.

''Comportamentul interzis trebuie impus de catre legiuitor chiar prin lege (inteleasa ca act formal adoptat de Parlament (...), precum si ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern (...), respectiv ordonante si ordonante de urgenta ale Guvernului) neputand fi dedus, eventual, din rationamente ale judecatorului de natura sa substituie normele juridice'', arata judecatorii CCR in motivare.

Un lucru foarte important precizat de judecatorii constitutionali in motivarea deciziei este cine poate ''reglementa si aplica'' prevederile privind abuzul in serviciu. Curtea constata ca acest drept apartine deopotriva legiuitorului (Parlament sau Guvern) si ''organelor judiciare chemate sa aplice legea'' (procurorii si judecatorii).

''Curtea apreciaza ca responsabilitatea de a reglementa si aplica, in acord cu principiul anterior mentionat, prevederile privind abuzul in serviciu, tine atat de autoritatea legiuitoare primara/delegata (Parlament/Guvern), cat si de organele judiciare - ministerul public si instantele judecatoresti -, indiferent daca subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare'', precizeaza judecatorii in motivarea deciziei privind abuzul in serviciu.

Totodata, magistratii au respins exceptia de neconstitutionalitate ca neintemeiata si au constat ca articolul 13 din legea nr. 79/2000 sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Articolul 13 (2) din Legea nr.78/2000 mentioneaza ca ''in cazul infractiunilor de abuz in serviciu sau de uzurpare a functiei, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime''.

''Curtea apreciaza ca analiza infractiunii prevazute de dispozitiile art. 13 din legea nr. 78/2000 trebuie sa se raporteze la dispozitiile art. 246 din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin .(1) din Codul penal cum acestea au fost reconfigurate prin prezenta decizie, dispozitia respectiva fiind o norma incompleta'', se arata in concluzia motivarii CCR.

Senatul a adoptat tacit, in data de 04 octombrie 2016, o OUG care modifica Codul Penal si Codul de Procedura Penala , invocand nevoia de a transpune in legislatie 15 decizii ale CCR, dar si directive europene, printre care cea referitoare la incetarea urmarii penale si inasprirea unor pedepse. Ordonanta adoptata de Guvern prevede, in total, peste 150 de modificari.

Potrivit legislatiei, textele declarate neconstitutionale trebuie puse in acord in termen de 45 de zile de la luarea deciziei.

In preambulul Ordonantei de Urgenta a Guvernului care modifica atat Codul Penal, cat si Codul de Procedura Penala, Ministerul Justitiei invoca drept temei pentru adoptarea ei ''numarul relativ mare de texte declarate neconstitutionale si care nu au fost puse in acord cu legea fundamentala, desi termenul de 45 de zile prevazut de art. 147 alin. (1) din Constitutie a expirat, ceea ce poate determina interpretari diferite in jurisprudenta cu privire la norme procesual-penale aplicabile, de natura a afecta drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor'' si ''existenta mai multor proceduri de infringement, unele dintre ele aflate in stadii avansate, ceea ce ar putea duce la condamnarea Romaniei de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene, cu consecinta aplicarii unor sanctiuni pecuniare al caror cuantum ar putea fi unul semnificativ, de natura a afecta bugetul de stat si indeplinirea obiectivelor asumate de Guvern''.

Totodata, presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a depus, la inceputul lunii octombrie, in Parlament, un proiect de lege pentru infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor, activitatea acesteia urmand sa fie supusa controlului Parlamentului. Potrivit proiectului, autoritatea va avea drept obiectiv supravegherea, interceptarea, inregistrarea, ascultarea, verificarea primara, stocarea si transmiterea datelor si informatiilor ce au interes pentru securitatea nationala, prevenirea si combaterea terorismului si a criminalitatii organizate si coruptiei, cat si prevenirea, descoperirea si contracararea interceptarilor ilegale a comunicatiilor, in colaborare cu celelalte autoritati informative si de protectie.