Pentru prima data de la prezidentialele din 2014, PSD tinde sa depaseasca PNL in intentia de vot pentru alegerile parlamentare, existand o evolutie continua in acest sens, afirma INSCOP, care a facut o cercetare privind intentia de vot la parlamentare.
Astfel, 38% dintre respondentii care isi exprima intentia de vot ar alege PSD (fata de 36,3% in noiembrie), iar 37,2% PNL (fata 40,1% in noiembrie).
"Tendinta este facilitata si de faptul ca PNL pierde aproape 3 procente, pe fondul asocierii percepute de public cu un cabinet care nu a reusit sa se ridice la inaltimea asteptarilor, dar si ca urmare a modului in care liberalii au gestionat pregatirile pentru alegerile locale (de la strategia de aliante, la alegerea candidatilor). In plus, liberalii nu au reusit inca sa suplineasca golul lasat de Klaus Iohannis care, pe masura ce ne indepartam de momentul alegerilor prezidentiale, devine tot mai putin potrivit sa functioneze ca o locomotiva electorala pentru PNL", comenteaza INSCOP.
In clasament urmeaza ALDE cu 5,3% in martie, fata de 4% in noiembrie si PMP cu 5,1% (fata de 4,4% in noiembrie 2015), Institutul afirmand ca cele doua formatiuni profita de pe urma scaderii inregistrate de liberali in intentia de vot, in special ca urmare a tractiunii oferite de aparitiile incisive ale liderilor lor (Calin Popescu Tariceanu si Traian Basescu).
Singura formatiune care ar mai reusi sa depaseasca pragul electoral daca duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare este UDMR (cotata in martie cu 5% din intentia de vot, fata de 5,2% in noiembrie).
Formatiunea maghiara este urmata in clasamentul intentiei de vot de M10 cu 2,2% (fata de 2,4% in noiembrie) si de PSRO cu 1,8% (fata de 2,1% in noiembrie).
Pe fondul expunerii mediatice negative generata de dosarele deschise de procurorii anti-corputie pe numele lui Gabriel Oprea si Neculai Ontanu, intentia de vot a UNPR continua se deprecieze, ajungand la 1,2% in martie fata de 2,6% in noiembrie 2015, explica sursa citata.
Clasamentul este incheiat de PRU cu 1,2%, PRM cu 1% (fata de 1,1% in noiembrie) si PNTCD cu 0,4% (fata de 1% in noiembrie).
In sfarsit, trebuie remarcat procentul ridicat (40,8%) al celor care nu indica o optiune de vot (26,5% nehotarati, 11,1% nu merg la vot, 3,2% non-raspunsuri).
Pe masura insa ce se apropie alegerile, acest procent este de asteptat sa se reduca, dovada si faptul ca, fata de luna noiembrie, se inregistreaza deja o scadere de 3,3%. Or, in aceste conditii, si clasamentul intentiei de vot poate suferi modificari semnificative.
1
6
