​Presedintele Consiliului European, Donald Tusk, este asteptat luni la Bucuresti pentru o intalnire cu presedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, cea mai importanta tema de discutie urmand sa fie planul formulat recent de Bruxelles si propus Marii Britanii pentru evitarea unui Brexit. Cea mai delicata chestiune este legata de romanii si est-europenii care merg sa lucreze in Marea Britanie, in conditiile in care planul propus de Bruxelles premierului britanic David Cameron prevede ca britanicii vor avea dreptul sa aplice noua regula de tip "frana de urgenta". Aceasta va permite Londrei anularea pentru o perioada de 4 ani a ajutoarelor sociale pentru muncitorii migranti din alte tari europene, daca va obtine aprobarea statelor membre. In paralel cu intalnirea de la Bucuresti, liderii tarilor din grupul Visegrad - Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria - se intalnesc luni la Praga pentru o pozitie comuna privind "afacerea Brexit", anunta cotidianul The Guardian. Potrivit unor surse citate de publicatia britanica, statele est-europene vor garantii ca nu li se va permite si altor tari UE sa limiteze drepturile imigrantilor est-europeni, dupa modelul Marii Britanii. Intrebarea care se pune este ce va cere Romania de la Uniunea Europeana si Marea Britanie in schimbul unei pozitii flexibile?

Klaus Iohannis si Donald TuskFoto: AGERPRES

Summit-ul UE din 18-19 februarie este considerat unul crucial, insa este greu de spus daca se va ajunge la un acord al celor 28 asupra planului de compromis propus de Consiliul European pentru a evita Brexitul.

Este totusi de asteptat ca est-europenii sa cedeze planului comun Tusk-Cameron, avand in vedere ca iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana ar reprezenta un dezastru politic si economic si un prim pas spre destamarea UE. Iar tarile est-europene au sanse mici de dezvoltare fara Uniunea Europeana.

  • Ce va cere Romania? Modelul polonez

Intrebarea care se pune este ce va cere Romania de la Uniunea Europeana si Marea Britanie in schimbul unei pozitii flexibile? Ar putea fi vorba despre garantii militare sau politice, precum garantia ca sanctiunile UE impotriva Rusiei nu vor fi ridicate in iunie? Sau garantii ca Bruxellesul nu sustine North Stream 2, proiectul Gazprom? Ramine de vazut luni.

Spre exemplu, Polonia a anuntat la sfarsitul anului trecut ca ar putea sustine solicitarile britanice privind limitarea drepturilor migrantilor daca Londra va milita pentru o prezenta sporita a NATO in centrul Europei. Iar Varsovia a obtinut de curand din partea Londrei sprijin militar puternic: Marea Britanie va avea 1.000 de militari permanent stationati in Polonia pentru exercitii NATO incepand de anul viitor, a anuntat luna trecuta ministrul Apararii de la Varsovia. Polonia, care va fi gazda unui summit NATO in iulie, a presat in mod repetat pentru mai multe forte NATO pe teritoriul sau si al altor tari ex-comuniste, punand accentul pe nevoia unui raspuns mai puternic la presiunile Rusiei in estul Ucrainei.

Premierul britanic David Cameron, care intentioneaza sa organizeze in iunie un referendum privind mentinerea sau nu a tarii sale in UE, a incercat sa il induplece pe Klaus Iohannis in timpul vizitei facute in decembrie anul trecut la Bucuresti, insa pozitia sefului statului roman, desi nu atat de vehementa ca a polonezilor, a fost totusi inflexibila. Pe 9 decembrie anul trecut, David Cameron declara, la Bucuresti, ca romanii aduc o contributie valoroasa in Marea Britanie, dar, cu toate acestea, problema presiunii pe serviciile publice britanice trebuie rezolvata:

"Romanii, ca si alti europeni, aduc o contributie valoroasa in Marea Britanie in foarte multe domenii, dar nu am crezut niciodata ca aceasta libertate de miscare va aduce atatia oameni si trebuie sa rezolvam presiunile care se exercita pe serviciile noastre publice. Trebuie neaparat sa gasim modalitati sa rezolvam aceasta situatie si sa ajutam serviciile sociale. La Consiliul European vom discuta despre reforme si sper sa gasim solutii in fiecare domeniu", spunea David Cameron, in decembrie, la Bucuresti.

Oficialii Uniunii Europene se tem ca liderii tarilor est-europene mai putin bogate ar putea respinge planul Consiliului European, mai ales ca acestea din urma se tem ca si alte state membre ar putea profita de concesiile facute Marii Britanii pentru a lua masuri similare.

Donald Tusk isi concentreaza in continuare eforurile asupra Frantei, unde rezistenta fata de compromisul propus Marii Britanii este puternica.

Secretarul de stat britanic pentru afaceri externe, Philip Hammond, a confirmat la sfarsitul saptamanii trecute ca nu s-a ajuns la o intelegere definitiva, iar negocierile continua pana joi, cand liderii europeni se vor reuni la summit-ul UE.

  • Propunerile Bruxelles-ului pentru evitarea unui Brexit, primite cu reticenta de liderii statelor UE

Uniunea Europeana a prezentat, pe 2 februarie, o propunere de acord pentru evitarea unui "Brexit", propunere ce include o "frana de urgenta" pentru ca Londra sa poata taia ajutoarele sociale pentru muncitorii europeni si garantii ca Londra nu va avea de suferit din cauza unei consolidari a zonei euro.

Londra a formulat patru mari cerinte pentru ca Marea Britanie sa ramana in Uniunea Europeana: sa nu se faca discriminare fata de tarile care nu sunt membre ale zonei euro, sa se puna accent pe competitivitate, restabilirea suveranitatii tarilor (de exemplu, prin acordarea de drept de veto parlamentelor nationale), precum si limitarea imigratiei europene.

"Draftul european arata progrese reale in toate cele patru zone in care Marea Britanie solicita schimbari dar mai este in continuare de lucru", a afirmat premierul britanic David Cameron, in ziua publicarii planului de acord al UE.

Primele reactii venite din capitalele europene au aratat insa ca nu doar tarile est-europene se opun, si ca "nimeni nu este satisfacut" de compromisul propus de presedintele Consiliului European, Donald Tusk, in privinta caruia seful guvernului britanic David Cameron spera sa obtina acordul celor 28 la summit-ul UE din aceasta saptamana, a declarat pe 5 februarie un responsabil european sub acoperirea anonimatului.

Presedintele francez Francois Hollande a fost unul dintre cei mai mari critici ai propunerilor Consiliului European, avertizand ca se opune oricarei "noi negocieri" la summitul UE si ca "nu pot avea drept de veto tari din afara zonei euro" asupra unor decizii luate de tarile din zona euro, din care Marea Britanie nu face parte.

De asemenea, o sursa europeana declara, la scurt timp dupa prezentarea planului Consiliului European, ca Spania in special reproseaza Bruxlles-ului ca nu a fost suficient de ferm in ceea ce priveste solicitarea lui David Cameron de a-i priva de beneficii sociale pana la 4 ani pe muncitorii europeni angajati in Marea Britanie.