Ordonanta de Guvern prin care salariile inaltilor demnitari urmau sa creasca de la 1 august a fost respinsa miercuri de plenul Senatului, printr-un proiect de lege. Ordonanta a fost data in luna iulie de prim-ministrul interimar de la acea vreme, Gabriel Oprea, si a provocat o intreaga controversa.
Plenul Senatului a avut pe ordinea de zi proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonante, cu raport de respingere de la comisiile de fond, insa senatorii au votat, la propunerea lui Serban Nicolae (PSD), modificarea acesteia direct intr-un proiect de lege de respingere, printr-un amendament, plus un amendament prin care se precizeaza ca in urma acestei legi indemnizatiile demnitarilor revin la cele anterioare, si anume cele prevazute prin Ordonanta 10/2008 (vezi aici acest text si anexele unde sunt precizate indemnizatiile).
Ordonanta este astfel respinsa, insa nu definitiv, intrucat Camera Deputatilor este cea decizionala.
- Vezi aici si atasat textul Ordonantei plus anexa cu valoare indemnizatiilor brute
- Citeste si: Cine a pornit, cum a evoluat si cine a mai sustinut majorarea salariilor demnitarilor. Ponta a uitat un lung sir de declaratii
Practic, de salarii marite au beneficiat acesti 48 de demnitari, de la directorii de servicii la presedintele tarii, timp de trei luni, urmand ca membrii noului cabinet investit marti sa beneficieze, cel mai probabil, de vechile indemnizatii.
Dupa ce ordonanta a intrat in vigoare, PNL a anuntat ca o va respinge in parlament. Atat liberalii cat si PSD au anuntat ca aceste cresteri de salarii pentru demnitari trebuie avute in vedere in proiectul legii salarizarii unitare. Problema e ca proiectul legii salarizarii unitare nu a mai fost realizat de Guvernul Ponta, iar demnitarii romani raman cu unele dintre cele mai mici salarii din Europa. Nivelul extrem de scazut al salariilor este unul dintre motivele pentru care mai multi functionari europeni au refuzat sa isi paraseasca, fie si temporar, posturile din Comisia Europeana pentru a deveni ministri in guvernul Ciolos.
Indemnizatiile brute prevazute in aceasta ordonanta:
- Presedintele Romaniei - 21,540
- Presedintele Senatului, presedintle Camerei Deputatilor - 21,540
- Vicepresedintii Senatului si Camerei Deputatilor - 19,055
- Secretarii si Chestorii Senatului si Camerei - 19,055
- Prim-ministru - 21,540
- Viceprim-ministru - 20,000
- Ministru - 19,055
- Ministru delegat - 19,055
- Consilier prezidential - 19,055
- Secretar general al Guvernului - 19,055
- Sef Cancelarie - 19,055
- Avocatul Poporului - 19,055
- Presedintele Consiliului Legislativ - 19,055
- Presedinte Curte de Conturi - 19,055
- Directorii SRI, SIE, SPP, STS - 19,055
Ce spunea Oprea la acea vreme:
"Este vorba de salariile presedintelui, primului-ministru, ministrilor, ale sefilor celor doua camere, ale conducatorilor serviciilor de informatii etc. In total sunt vizat 48 de functii de aceasta ordonanta", a spus Gabriel Oprea. Cele mai mari salarii le vor avea presedintele Romaniei, presedintele Inaltei Curti, primul ministru si presedintii celor doua camere, a precizat Oprea.
"Sunt doua motive pentru care am facut acest anunt. In primul rand, pana la finalul acestui an vom avea cresteri de salarii in tot sistemul public. In al doilea rand, din ratiuni de transparenta, pentru a nu exista nicio suspiciune," a spus Oprea, care a subliniat ca “isi asuma corectitudinea” actului normativ.
"Nu este posibil ca un presedinte sa primeasca la sfarsitul lunii doar 1500 de euro", a declarat premierul interimar, care a argumentat si ca "am avut ministri cu salarii mai mici decat subordonatii lor".
"Am incercat ca echilibrul puterilor in stat sa se reflecte si la nivelul salariilor", a spus Oprea, aratand ca in justitie salariile sunt mult mai mari ca in restul institutiilor si ca poate din acest motiv justitia performeaza atat de bine.
Majorarea este fireasca pentru ca este corelata cu cresterea economica datorata masurilor pe care le-a luat Guvernul Romaniei, a mai argumentat acesta.
"Peste tot in lume salariile mici genereaza coruptie" a mai afirmat Oprea.
7
6
