Klaus Iohannis, intepaturi la adresa Guvernului: Cazuri precum taxa pe stalp sau impozitarea bacsisului denota lipsa de viziune si pripeala. Coruptia submineaza subtil, dar sigur dezvoltarea economica

de Red. Stiri     HotNews.ro
Marţi, 26 mai 2015, 17:07 Actualitate | Politic

​​Președintele Klaus Iohannis a criticat Guvernul Ponta intr-un discurs in fata investitorilor straini, caracterizand taxa pe stalp si balbaiala impozitarii bacsisului drept "lipsa de viziune si pripeala". Iohannis a mai spus ca dezvoltarea economica e subminata de coruptie si a deplans faptul ca România are "prea puține firme cu capital privat integral românesc care au ajuns la un nivel considerabil de dezvoltare".

In acelasi discurs sustinut marti, presedintele s-a declarat dezamagit de lipsa investitiilor publice: "Guvernul solicită, paradoxal, spațiu fiscal-bugetar pentru investiții. Dar execuția bugetară este cu mult în urmă în privința cheltuielilor de capital și a proiectelor susținute din fonduri europene".

Klaus Iohannis a participat marți, 26 mai, la evenimentul organizat de Consiliul Investitorilor Străini privind lansarea „Cărţii Albe 2015: Reconstruirea încrederii".

Discursul complet al lui Klaus Iohannis:


„Domnule Președinte al Consiliului Investitorilor Străini,
Stimați reprezentanți ai mediului de afaceri,
Doamnelor și domnilor,
Vă mulțumesc pentru invitație! Îmi face plăcere să mă aflu astăzi aici, la un eveniment dedicat mediului de afaceri românesc și priorităților sale, așa cum sunt acestea văzute de către investitorii străini.

Am apreciat în mod deosebit mesajul care însoțește raportul lansat astăzi. Încrederea este esențială în relația dintre partenerii de afaceri, dar mai ales în relația dintre stat și cetățean. Cu precădere în perioada postcriză, performanțele mediului de afaceri înseamnă, în mod necesar, reconstruirea încrederii. Încrederea contează! Acesta este un adevăr fundamental, incontestabil, pe care trebuie să ni-l asumăm și în jurul căruia trebuie să începem să construim. Obiectivul nostru principal este de a reconstrui încrederea investitorilor și întreprinzătorilor în mediul de afaceri românesc. E timpul să o luăm de la capăt, cu o schimbare de paradigmă. Progresul României nu poate fi decât rezultatul unui nou model de dezvoltare, axat pe competitivitate, care să stimuleze antreprenoriatul și inovația, crearea de valoare adăugată și crearea de locuri de muncă productive, bine plătite. Prosperitatea se obține, în primul rând, prin încurajarea inițiativei private. Soluțiile trebuie căutate în susținerea, deopotrivă, a investițiilor străine și a capitalului românesc.

Anul 2015 aduce semne de revenire în privința investițiilor străine directe. Firește, este greu de crezut că nivelurile record ale perioadei de dinaintea crizei vor mai putea fi recuperate în următorii ani. Însă, după scăderea din 2014, sperăm că mediul de afaceri românesc începe să răspundă din ce în ce mai bine așteptărilor investitorilor. Pe de altă parte, trebuie să ne preocupe, în egală măsură, susținerea investițiilor autohtone. Capitalul românesc, prin natura sa, reprezintă un element de stabilitate și un câștig sigur în beneficiul dezvoltării economice naționale. Însă România beneficiază de prea puține firme cu capital privat integral românesc care au ajuns la un nivel considerabil de dezvoltare.

În ceea ce privește investițiile publice, constat cu dezamăgire că acestea sunt tot mai reduse. Guvernul solicită, paradoxal, spațiu fiscal-bugetar pentru investiții. Dar execuția bugetară este cu mult în urmă în privința cheltuielilor de capital și a proiectelor susținute din fonduri europene. În ultimii ani, România a reușit să recupereze unele decalaje și să obțină stabilitatea macroeconomică necesară unor proiecte importante pe termen mediu și lung. Însă progresul și prosperitatea nu sunt garantate. Viitorul depinde de capacitatea noastră de a promova și consolida instituțiile, valorile și beneficiile economiei de piață.

Doamnelor și domnilor,

Performanțele firmelor, performanțele dumneavoastră, depind nemijlocit de calitatea regulilor în care vă desfășurați activitatea. Este esențial să înțelegem necesitatea de a îmbunătăți calitatea instituțională a mediului de afaceri. Transparența, predictibilitatea și stabilitatea sunt premise importante pentru stimularea investițiilor și a antreprenoriatului, așa cum și dumneavoastră ați evidențiat în raportul pe care astăzi îl lansați. Guvernul nu mai trebuie să schimbe regulile, în mod imprevizibil, chiar «în timpul jocului». Cazuri precum «taxa pe stâlp», sau chiar exemplul foarte recent al impozitării bacșișului, denotă lipsă de viziune și pripeală, ceea ce creează imprevizibilitate. Exact opusul a ce se așteaptă în mediul de afaceri. Autoritățile publice sunt primele care trebuie să demonstreze profesionalism și responsabilitate în relația cu mediul de afaceri. Suntem conștienți că România are de rezolvat numeroase carențe instituționale. Mă refer aici la plata impozitelor, la evaziunea sistemică, la povara fiscală ridicată asupra muncii, dar mai ales la fenomenul corupției, care subminează subtil dar sigur dezvoltarea economică.

Dincolo de aceste considerente, abordarea că orice contribuabil trebuie tratat ca potențial evazionist, pe care am constatat-o uneori, mi se pare de-a dreptul păguboasă. Să nu se înțeleagă greșit, eu susțin pe deplin combaterea evaziunii fiscale, însă măsurile luate în acest sens trebuie cât mai bine adaptate realității economice și cadrului în care se desfășoară. Mai mult decât atât, să nu uităm că evaziunea fiscală nu este doar problema firmelor ci, într-o anumită măsură, aceasta reflectă și problemele administrative și structurale ale statului.

În această perioadă, noul Cod Fiscal este în dezbatere parlamentară. În această privință, consider că nu trebuie să ne preocupe doar scăderea taxelor, ci și maniera și sustenabilitatea prin care se face relaxarea fiscală de care economia are nevoie. De aceea, trebuie să analizăm Codul Fiscal cu atenție și responsabilitate, tocmai pentru a nu pune în pericol stabilitatea macroeconomică și beneficiile acesteia.

Doamnelor și domnilor,
Reconstruirea încrederii se bazează și pe crearea unui cadru în care să poată fi valorificate oportunitățile de care dispun anumite sectoare, cum ar fi agricultura sau sectorul energetic. Dezvoltarea agriculturii necesită însă industrializare și capitalizare. Creșterea investițiilor în infrastructura agricolă și adoptarea de măsuri care să încurajeze activitatea micilor fermieri sunt elemente esențiale, așa cum se arată și în cadrul Cărții Albe elaborate de dumneavoastră. Nu este însă suficient să știm că avem un potenţial agricol imens, ci trebuie să valorificăm în mod real acest avantaj, nu doar conjunctural, ci ca o sursă constantă de creștere economică.

Energia trebuie să devină un vector constant al competitivității noastre economice. România are nevoie de o strategie energetică articulată. Apoi, prin investiții susținute și printr-un mediu competitiv, România are potențialul de a deveni un actor regional important.

În foarte multe domenii, mediul de afaceri invocă nevoia de capital investițional. Însă nu neapărat banii sunt problema, ci mai degrabă calitatea politicilor prin care urmărim atragerea lor, fie că ne referim la investițiile străine, fie la atragerea de fonduri europene. La acest din urmă capitol România, din păcate, are numeroase carențe administrative, care țin rata de absorbție a fondurilor europene, în prezent, la doar 54%. Aceasta este, firește, sursă majoră de nonperformanță, ca să nu spun chiar contraperformanță.

Dezvoltarea pieței de capital și a sistemului financiar, în general, constituie altă direcție strategică. O piață de capital mai dinamică ne va ajuta să mobilizăm resurse investiționale pentru susținerea întreprinzătorilor autohtoni și să asigurăm accesul eficient și facil al investitorilor străini la piața locală. IMM-urile, firmele mici și startup-urile necesită o atenție aparte. Micii întreprinzători au nevoie de un sistem financiar ușor accesibil, stabil, și care să le ofere diverse alternative de finanțare. Este important să creăm un cadru care să vină în sprijinul dezvoltării lor.

Doamnelor și domnilor,
Spuneam, la începutul intervenției mele, că încrederea este esențială în relația dintre stat și cetățean. Ea reprezintă baza acestei relații. Însă, pentru a începe să construim, avem nevoie de un stat care să fie în slujba cetățeanului, nu deasupra sau împotriva lui. Avem nevoie de un stat care să reprezinte punctul de sprijin al mediului de afaceri și nu invers. Multe dintre companiile pe care le reprezentați constituie povești de succes, exemple care demonstrează că perseverența, eficiența și ambiția pot produce valoare. Vă felicit, așadar, pentru performanțele de până acum! Îmi exprim, totodată, speranța că viitorul va fi unul și mai prosper! Vă mulțumesc!”










1437 vizualizari
  • +3 (3 voturi)    
    da (Marţi, 26 mai 2015, 18:18)

    baronul stanganbuch [utilizator]

    si s-au speriat tare ponta si restul, le tremura elasticul de la izmene, ca s-a trezit ciolanis dupa mult timp de la faptele respective sa mai emita niste platitudini. E dezastru cu ciolanis, cel mai slab presedinte din istorie.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version