Comisia juridica din Camera Deputatilor va discuta in sedinta de marti un proiect legislativ de modificare a Codului Penal, prin care o serie de dispozitii din sfera Conflictului de interese sunt dezincriminate.

Proiectul de Lege pentru modificarea art.301 si art.308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal a fost inregistrat la Camera Deputatilor pe 1 aprilie, dupa ce a fost adoptat tacit de catre Senat.

Initiatorii proiectului sunt cinci deputati: Ciprian Nica (PSD), Victor Roman (PSD), Marton Arpad-Francisc (UDMR), Ion Marocico (Minoritati) si Aurelian Ionescu (PC-PLR).

In forma actuala, Conflictul de interese este definit, la art.301 din Codul Penal, astfel:

(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.

(2) Dispozitiile alin.(1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.

Prin initiativa legislativa, cei cinci parlamentari propun modificarea titlului articolului 301 prin inlocuirea sintagmei "Conflictul de interese" cu sintagma "Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane", precum si modificarea alin. (2) in sensul adaugarii unor situatii pentru care dispozitiile alin. (1) sa nu fie aplicabile:

La articolul 301, titlul si alineatul (2) vor avea urmatorul cuprins:

"Art.301 - Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane

...............................................................................................

(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazurile in care actul sau decizia se refera la urmatoarele situatii:

a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;

b) ocuparea de catre o persoana a unei functii indiferent in ce modalitate si sub ce forma se realizeaza aceasta;

c) exercitarea atributiilor de serviciu privind acordarea de catre subalterni a drepturilor legale a acestora."

De asemenea, se propune eliminarea din Art. 308 din Codul Penal a trimiterii la Art. 301.

Art. 308, privind Infractiuni de coruptie si de serviciu comise de alte persoane, prevede in prezent: "(1) Dispozitiile art. 289 - 292, 297 - 301 privitoare la functionarii publici se aplica in mod corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care exercita, permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute in art. 175 alin.(2) sau in cadrul oricarei persoane juridice. (2) In acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime".

In expunerea de motive, initiatorii proiectului de lege sustin ca "punerea in aplicare a dispozitiilor art. 301 coroborate cu cele ale art. 308 din Codul penal ar avea implicatii deosebite asupra persoanelor aflate in exercitarea atributiilor de serviciu, producand efecte negative la nivelul tuturor persoanelor juridice prin periclitarea bunei desfasurari a activitatii acestora".

Ce argumenteaza initiatorii in Expunerea de motive:

"Din analiza acestui text (art. 301 privind Conflictul de interese - n.r.) se observa folosirea expresiei "folos patrimonial" la modul general, fara a distinge intre un folos material necuvenit, dobandit ca urmare a unei decizii nelegale si unul obtinut in conditiile legii. Pe cale de interpretare, rezulta ca orice decizie a functionarului public luata chiar in mod legal, ca urmare a atributiilor ce ii revin potrivit functiei pe care o detine in acel moment, in urma careia se obtine un folos material de catre o persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani poate fi calificata ca infractiune. In acest sens, exemplificam cazul unui functionar public care acorda unele drepturi salariale legale (deci un folos patrimonial) unei persoane aflate in subordinea sa cu care s-a aflat in raporturi de munca in ultimii 5 ani.

Totodata, art. 308 "Infractiuni de coruptie si de serviciu comise de alte persoane" din Codul penal prevede ca dispozitiile art. 301 din aceeasi norma legala, privitoare la functionarii publici, se aplica in mod corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art. 175 alin. (2) ori in cadrul oricarei persoane juridice, in cazul savarsirii acestor fapte limitele speciale ale pedepsei reducandu-se cu o treime.

Astfel, prin prevederile art. 308, infractiunile au fost extinse si cu privire la indivizii care isi desfasoara activitatea profesionala in cadrul persoanelor juridice de drept privat, ceea ce inseamna ca, de exemplu, in cadrul unor societati comerciale, fapta persoanei care in exercitarea atributiei de serviciu a decis angajarea unui apropiat, respectiv a unei rude, poate fi calificata ca infractiune, aceasta fapta fiind incadrata si sanctionata potrivit legii penale. Or, pentru a fi calificata ca infractiune, decizia trebuie sa fie nelegala si sa prezinte un grad de pericol social. In cazul mentionat se observa ca fapta nu aduce atingere valorilor aparate de legea penala.

In contextul aspectelor anterior mentionate, se constata ca actualul cadrul legal in materie penala poate produce drept consecinte juridice calificarea ca infractiune, dintre care, cu titlu de exemplu enumeram urmatoarele:

- reangajarea de catre Presedintele Romaniei sau de catre deputati si senatori a consilierilor cu care s-au aflat in raporturi de munca intr-un mandat anterior;

- alegerea de catre judecatorii Curtii Constitutionale a presedintelui acesteia;

- numirea de catre Parlament a consilierilor de conturi, a presedintelui si a vicepresedintelui de la Curtea de Conturi;

- alegerea membrilor Birourilor permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului;

- alegerea presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

- alegerea presedintilor Senatului si Camerei Deputatilor;

- alegerea viceprimarilor si a vicepresedintilor consiliilor judetene;

- orice rotatie a cadrelor;

- orice acordare de prime sau alte drepturi legale;

- orice promovare sau avansare in functia decisa de catre superiorul ierarhic."