Deputatul PSD Liviu Harbuz, vicepresedinte al Comisiei pentru agricultura, afirma ca biotehnologiile sunt "o realitate care, pentru Romania, ar putea declansa un boom economic", dar ca orice viitoare decizie in favoarea acestora trebuie sa respecte dorinta cetatenilor si ca le-a transmis atat fermierilor, cat si celor din companii, ca "nu parlamentarii trebuie convinsi, ci romanii, iar acest lucru nu se poate face decat printr-o campanie clara de informare, cu studii temeinice privind noile tehnologii".
Potrivit unui comunicat remis HotNews.ro, deputatul Liviu Harbuz, in calitatea sa de vicepresedinte al Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice din Camera Deputatilor, a participat, miercuri, la dezbaterea "Pozitia Romaniei cu privire la Biotehnologii. Punct de plecare", eveniment organizat la Palatul Parlamentului la initiativa unei publicatii din mass-media agricola.
"Am dat curs invitatiei de a participa la acesta dezbatere cunoscand bine atat tematica discutiei, cat si modificarile survenite recent la nivel european si care permit statelor membre sa decida interzicerea cultivarii plantelor transgenice sau, dimpotriva, sa permita fermierilor sa le cultive.
In urma discutiilor avute cu reprezentantii fermierilor - au fost prezenti atat liderii Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania - LAPAR, cat si ai Federatiei Nationale Pro Agro, si cu cei ai companiilor din agribusiness, apreciez ca am reusit deschiderea discutiei nationale pe tema reluarii cultivarii plantelor transgenice in Romania.
Le-am transmis atat fermierilor, cat si celor din companii ca nu parlamentarii trebuie convinsi, ci romanii, fiecare cetatean in parte, iar acest lucru nu se poate face decat printr-o campanie clara de informare, cu studii temeinice privind noile tehnologii. Fara argumente stiintifice si fara eliminarea legendelor urbane care circula despre culturile modificate genetic, nu vom putea ajunge la nici o concluzie.
Despre hibridare, despre biotehnologie, putem spune ca este nepoata primei hibridari produse in 1911 cand parintele geneticii - Gregor Mendel, un calugar ceh, a facut prima hibridare pe mazare. Nu vorbim despre nimic iesit din comun, ci despre o realitate care, pentru Romania, ar putea declansa un boom economic. Trebuie, insa, ca o viitoare decizie in favoarea biotehnologiilor sa respecte dorinta cetatenilor corect si bine informati.
Nu trebuie sa uitam ca si daca vorbim despre culturi transgenice, trasabilitatea produselor trebuie pastrata, informarea prin etichetare ramane valabila, astfel incat fiecare persoana sa stie exact ce consuma si sa poata face o alegere in cunostinta de cauza.
Este adevarat ca astazi hranim porcii si puii din ferme cu soia modificata genetic importata din SUA sau America de Sud si este de inteles argumentul fermierilor care se intreaba de ce, daca acum cumparam srot de afara, de ce nu am putea sa il producem noi.
Este o discutie pe care ma bucur ca am vazut-o inceputa la Comisia pentru agricultura din Camera Deputatilor, dar care cred ca trebuie continuata in fiecare institutie abilitata, in centre academice, in spatiul public, la Guvern, la Presedintie, ca apoi, cu o decizie la nivel national bine conturata, sa fie finalizat acest demers - oricare va fi rezultatul sau, printr-o procedura legislativa concreta si definitiva", afirma Harbuz in comunicat.
0
3
