Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, a adoptat miercuri trei legi electorale - legea finantarii partidelor si campaniilor electorale, reexaminata la cererea presedintelui, legea partidelor politice si legea alegerilor locale.
Cum s-a votat:
- Reexaminarea legii privind finantarea partidelo: 296 pentru 15 abtineri 6 impotriva
- Legea partidelor: 290 pentru 20 abtineri 5 voturi impotriva
- Legea alegerilor locale: 278 pentru 14 abtineri 22 voturi impotriva
Reexaminarea legii finantarii partidelor:
Vezi aici raportul comisiei de cod electoral
Vezi aici proiectul de lege in forma adoptata de Senat
Presedintele Klaus Iohannis a trimis spre reexaminare Parlamentului, pe 10 aprilie, Legea privind modificarea si completarea Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale. Seful statului reclama, printre altele, in cererea de reexaminare, posibilitatea conferita partidelor politice "de a recurge la imprumuturi de la persoane fizice, inclusiv in numerar, dar si de la persoane juridice - altele decat institutiile de credit (supuse supravegherii prudentiale si unor cerinte minime de administrare a riscurilor nerambursarii imprumuturilor)" .Seful statului considera ca aceasta prevedere este "de natura sa perpetueze dependenta mediului politic de mediul de afaceri si poate fi de natura sa eludeze plafoanele stabilite atat pentru imprumuturi, cat si pentru donatii (eventual, prin donatii deghizate sub forma de imprumuturi), a caror restituire nu va fi solicitata"
Amintim ca obiectiile presedintelui au fost adoptate ca amendamente in raportul Comisie Speciale de cod electoral.
Unul dintre aceste amendamente spune ca partidele contracta imprumuturi in bani numai prin acte autentice notariale, sub sanctiunea nulitatii absolute, insotite de documente de predare-primire, in contract prevazandu-se modul si termenul de restituire al acestora, iar termenul de restituire nu poate fi mai mare de trei ani.
Un alt amendament prevede ca restiturirea imprumuturilor in bani se poate face numai prin virament bancar. Imprumuturile care nu sunt resituite in termenul prevazut de lege se consituie in donatii.
In ceea ce priveste finantarea partidelor, comisia a completat marti un amendament privind privind imprumuturile considerate donatii, cu urmatorul aliniat:
"(5) Imprumuturile in bani care nu sunt resisrutite care se poate constitui in donatii numai cu acordul partilor si numai daca nu s-a atins in anul respectiv plafonul pentru donatii prevazut".
A mai fost adoptata si o completare referitoare la donatiile in bani pentru achizitionarea de cladiri pentru sediu de partid, asa incat partidul are obligatia de a indeplini aceasta sarcina de achizitionare in termenul prevazut in contractul de donatie care nu poate depasi doi ani.
La dezbaterile din plen, Marton Arpad (UDMR) a precizat ca ideea de baza cu care UDMR nu este de acord a ramas in lege.
"Ideea de baza gresita este faptul ca nu partidul va fi sponsorizat in campania electorala, ci candidatul. (...) In acest mod, candidatul va fi legat direct de sponsor si in viziunea noastra asta deschide calea spre coruperea candidatului directa. Noi in continuare (...) nu putem vota acest proiect de lege", a explicat Marton Arpad, citat de Agerpres.
Deputatul Gabriela Podasca (PSD), vicepresedinta comisiei pentru revizuirea legilor electorale, a declarat: "Noua lege incurajeaza competitorii electorali sa declare toate sumele cheltuite si nu mai lasa portite pentru intelegeri obscure intre politicieni si afaceristi. Pe scurt, noua lege a finantarii se bazeaza pe doua principii: transparenta si decenta".
Proiectul de lege pentru completarea Legii partidelor politice:
Vezi aici proiectul de lege in forma adoptata de Senat
Vezi aici raportul comisiei de cod electoral
Principala prevedere a acestui proiect este permiterea ca actul de constituire a unui partid politic sa fie semnat de cel putin trei membri fondatori.
S-a eliminat lista semnaturilor de sustinere (25.000 membri fondatori) din legea in vigoare. Se reduce numarul de semnaturi necesare pentru inscrierea unui partid in alegeri, pentru toate tipurile de alegeri.
Se instituie mentiunea expresa ca structurile interne ale partidelor pot reprezenta partidul fata de terti la nivel corespunzator, pot deschide conturi in banca si vor raspunde de gestionara acestora.
Desemnarea de candidati, de catre un partid politic, singur sau in alianta, nu se mai raporteaza la doua campanii electorale parlamentare succesive, ci la doua campanii electorale succesive, cu exceptia celei prezidentiale. Un partid politic nu mai poate fi dizolvat, pe cale judecatoreasca, daca nu obtine, la doua alegeri generale succesive un numar de cel putin 50.000 de voturi la nivel national, potrivit proiectului de lege.
Legea alegerilor locale:
Vezi aici proiectul de lege in forma adoptata de Senat
Vezi aici raportul comisiei si amendamentele admise
Principala prevedere este alegerea primarilor intr-un singur tur si alegerea indirecta a presedintilor de consilii judetene.
"PNL a votat in favoarea tuturor legilor electorale. Ne pastram rezervele pentru alegerea primarilor intr-un singur tur, preferinta noastra a fost pentru alegerea in doua tururi de scrutin, evaluand insa avantajele acestui proiect am considerat ca merita un vot pentru pentru ca reprezinta un pas inainte", a declarat Mihai Voicu, presedintele Comisiei de elaborare a legilor electorale, la finalul votului pentru legea alegerilor locale.
Amintim ca liberalii au incercat sa treaca un amendament pentru alegerea primarilor in doua tururi, insa acesta a fost respins de fiecare data.
O alta modificare este faptul ca cetatenii UE pot fi alesi primari.
Consiliile locale si judetene se aleg pe circumscriptii electorale, pe baza scrutinului de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale. Presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, precum si viceprimarii se aleg prin vot indirect de catre consiliile judetene, respectiv consiliile locale.
Textul noii legi a alegerilor locale mai prevede ca, pentru fiecare candidat la functia de primar si lista de candidati pentru consiliul local si pentru consiliul judetean, partidele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale trebuie sa prezinte o lista de sustinatori care trebuie sa cuprinda minimum 1% din numarul total al alegatorilor inscrisi in Registrul electoral si in listele electorale complementare.
La alegerile locale isi pot exercita dreptul de vot cetatenii romani care au implinit 18 ani si numai in comuna, orasul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritoriala a municipiului in care alegatorul isi are domiciliul sau resedinta.
0
5
