Eugen Tomac, presedintele PMP, explica intr-un interviu pentru HotNews.ro ce contine proiectul legii votului prin corespondenta, depus de PMP in Parlament pe 5 martie, dupa ce precedentul proiect similar a fost respins cu votul PSD si PNL in decembrie 2014. Tomac acuza PNL de "minciuna" in ceea ce priveste sustinerea votului prin corespondenta si spune ca PNL si PSD au facut "blat" in Comisia pentru cod electoral pentru ca primarii sa fie alesi intr-un singur tur de scrutin. Tomac a vorbit si despre esecul construirii unei aliante pro-europene in Republica Moldova, spunand ca este "un esec al Romaniei si al Bruxelles-ului".
- VIDEO Interviul integral cu Eugen Tomac
Video realizat cu echipament Nikon
----
Rep: Ati depus in Parlament recent un proiect de lege privind votul prin corespondenta. Cum functioneaza mecanismul de vot pentru romanii din strainatate?
Eugen Tomac: Votul prin corespondenta si relatia cu romanii din diaspora reprezinta o preocupare principala pentru mine. Prin proiectul depus saptamina trecuta in Parlament urmarim sa le oferim cetatenilor romani care traiesc peste hotare posibilitatea sa poata vota. Majoritatea cetatenilor romani au plecat pe baza de buletin de identitate in Europa, iar acolo unde se stabilesc au nevoie doar de un permis de resedinta din partea autoritatilor statului gazda.
In 2009, la alegerile prezidentiale, romanii din strainatate au cerut sectii mai multe, am infiintat - dar nu suficiente; s-a vazut in 2014 ca interesul lor este foarte mare fata de ce se intimpla in tara. De aceea votul prin corespondenta este o necesitate.
Rep: Cum functioneaza mai exact?
Eugen Tomac: Cetateanul roman aflat in strainatate se inregistreaza la misiunea diplomatica romaneasca, cu 6 luni inainte de alegeri - pentru ca Guvernul stabileste exact data alegerilor si din acea clipa se pot inregistra romanii la misiunea diplomatica, unde isi lasa datele. Cu 30 de zile inainte de alegeri se incheie perioada de inregistrare pentru cei care vor sa voteze prin corespondenta. Cu 15 zile inainte de alegeri cetatenii primesc prin posta plicul cu toate elementele de securizare, voteaza, inchid plicul si il securizeaza, apoi il transmit catre misiunea diplomatica.
Ambasada sau consulatul unde se centralizeaza voturile le pastreaza, iar pe baza de proces verbal in ziua de votare le preda comisiei de votare, iar comisia deschide plicurile si verifica pe baza proceselor verbale cum au ajuns plicurile, exact rezultatul voturilor.
Mecanismul functioneaza cu succes in UE. Acest proiect a fost elaborat de MAE in 2011, de o echipa de experti, dar au fost implicate toate institutiile responsabile de organizarea alegerilor. El nu a trecut de guvern, desi fostul ministru de Externe Teodor Baconschi l-a sustinut. L-am preluat noi cei din PMP in 2013, l-am depus in Parlament in 2013, si a fost picat de Parlament in decembrie 2014.
Legea votului prin corespondenta nu a fost agreata niciodata nici de PSD, nici de PNL. Observ acum ca PNL vine cu o minciuna pe care le e greu s-o explice: cind erau in USL, si PSD si PNL au respins in bloc proiectul legii in februarie 2014 in Senat.
Rep: Si tot aceste partide au picat proiectul si in Camera Deputatilor in decembrie 2014.
Eugen Tomac: In campania pentru prezidentiale am crezut in mesajul transmis de presedintele Iohannis si premierul Ponta, care i-au asigurat pe romani ca votul prin corespondenta va fi prioritate legislativa. Avind acel proiect, i-am cerut presedintelui Camerei Deputatilor sa repuna proiectul in discutia plenului.
Socul a fost ca pe 9 decembrie 2014, atit PSD, cit si PNL au uitat de promisiunea facuta romanilor, si proiectul legii privind votul prin corespondenta a picat. Asta este adevarul, si de-aceea nu cred in minciuna PNL, care a picat proiectul legii. Am inteles care e jocul pe care-l fac, motiv pentru care pe 15 decembrie am prezentat in Parlament un nou proiect de lege privind votul prin corespondenta (cu articole suplimentare fata de proiectul picat la vot) si proiectul legii privind votul electronic. In aceeasi zi le-am scris scrisori tuturor parlamentarilor pentru sugestii. Am fost surprins ca doar 10 colegi mi-au raspuns la mesaj. Mi-am dat seama ca marele PNL si PSD sint complet dezinteresate de votul prin corespondenta.
Am asteptat sa inceapa activitatea in parlament in februarie. Imi dadeam seama ca se incearca aminarea discutiilor pe aceasta tema, nici PSD si nici PNL nu-si doresc votul prin corespondenta.
Rep: Si ce se intimpla acum cu proiectul?
Eugen Tomac: Am fost aminat o luna, sa nu depun proiectele, ci sa le discutam in Comisia pentru codul electoral. Am fost aminat in fiecare saptamina. Am anuntat in plenul Comisiei, pe 5 martie, si am depus cele doua initiative (votul prin corespondenta si votul electronic) ca initiative parlamentare. Acum vor intra in discutia Comisiei pentru codul electoral, dupa ce le-am lasat doua luni in dezbatere publica.
Am fost in SUA, in UK, in Spania, am discutat cu romanii din mai multe state europene si toate punctele de vedere ale asociatiilor reprezentative le-am introdus in cele doua proiecte de lege.
Rep: Mihai Voicu a declarat ca PNL va depune lunea viitoare un proiect propriu pentru votul prin corespondenta. Ce se va intimpla in Comisia pentru codul electoral, daca vor exista doua proiecte legislative diferite?
Eugen Tomac: Vazind ca ei resping atit de puternic votul prin corespondenta - mai ales PNL, care a fost principal beneficiar la prezidentiale al votului diasporei, am trimis o scrisoare deschisa Alinei Gorghiu, co-presedinte PNL, prin care i-am cerut public sa se pronunte daca sustine legea votului prin corespondenta sau legea votului electronica. Raspunsul a fost ca PSD e de vina.
Rep: Sa ne intoarcem la ce se va intimpla in Comisia pentru Codul electoral.
Eugen Tomac: Abia atunci, PNL a spus "sigur ca sintem de acord", pentru ca eu am pus aceasta presiune pe aceasta tema.
Rep: Dar exista presiunea aceasta si din partea societatii...
Eugen Tomac: Indiscutabil, si este bine ca exista aceasta presiune, pentru ca partidele vechi au o abordare ceausista: PSD si PNL in 2012, la referendum, strigau la unison ca cei de peste hotare nu ar mai trebui sa voteze si nu ar mai trebui sa fie pe listele electorale. Prin aceasta abordare fac foarte mult rau, pentru ca ridica un zid intre romanii din tara si cei din strainatate.
Eu ma bucur ca PNL, presat de societate si la insistenta noastra - pentru ca fara majoritate in parlament nu poti sa promovezi o initiativa - a luat decizia.
Rep: Sa revenim la proiectul PMP: Cum vor putea vota romanii din strainatate care nu au domiciliul sau resedinta in strainatate?
Eugen Tomac: Solutia e foarte clara: aceea de a infiinta mai multe sectii de votare.
Rep: Deci in paralel vor exista cele doua sisteme: votul prin corespondenta si votul la sectia de vot.
Eugen Tomac: Indiscutabil. Pentru ca avem doua categorii de cetateni: unii care vor sa-si clarifice din timp, se inregistreaza, primesc plicul si voteaza prin corespondenta. Pe de alta parte, cei care nu au un statut foarte bine definit, sa aiba opriunea de a vota in sectii de vot.
- Numarul de parlamentari care sa reprezinte Diaspora
Rep: Citi reprezentanti in Parlament trebuie sa aiba romanii din Diaspora in Parlament? PNL spunea ieri, prin vocea lui Mihai Voicu, ca ar trebui sa aiba 17 reprezentanti.
Eugen Tomac: Trebuie spus ca e un lucru bun ca Romania are o politica sanatoasa fata de minoritati. M-am uitat insa pe ultimul recensamint, si putem observa ca in Parlament exista reprezentanti ai unor minoritati care nu se mai regasesc la recensamant.
Rep: Cum ar fi?
Eugen Tomac: Minoritatea albaneza, de exemplu. Nu am nimic cu doamna deputat, sa fim bine intelesi. Dar ai 1,2 milioane cetateni romani in Italia, recunoscuti de oficialitatile italiene. Sa nu aiba romanii din Italia 2 deputati si un senator mi se pare nedrept.
Rep: Deci cum ar trebui sa se faca reprezentarea lor?
Eugen Tomac: In statele din UE unde exista peste 100.000 de cetateni romani rezidenti recunoscuti de autoritatile statului gazda e obligatoriu sa avem minim un deputat. Avem nevoie de cel putin 3 senatori pentru UE: unul pe Italia, unul pe Spania, unul pe restul statelor din UE. Pentru ca de la o tara la alta difera problematica, nu poti sa te compari cu romanii din SUA. Deci e nevoie de o abordare mult mai deschisa, mai transparenta, pentru ca diplomatia parlamentara e un instrument extrem de important, pe care statul roman trebuie sa-l utilizeze la maximum in aceasta perioada.
Deci noi am propus cel putin 10 deputati si 5 senatori pentru romanii din afara. Nu poti sa ignori o realitate: in Republica Moldova avem aproape 3,5 milioane de romani, oameni care vorbesc limba romana. Nu au toti cetatenie romana, dar nu poti sa faci o discriminare, sa spui ca nu poti sa-i reprezinti pe cei care nu au bani sa obtina pasaport romanesc.
Rep: Formal nu puteti sa-i reprezentati, ca nu sint cetateni romani.
Eugen Tomac: Dar, dar ei sint romani. Avem jumatate de milion de romani in Ucraina - cine-i reprezinta pe ei, ca nu au cetatenie romana? Avem in Valea Timocului peste 250.000 de romani - problematici diferite. E nevoie de un dialog constant intre statul roman si autoritatile sarbe, de exemplu. Un parlamentar are aceasta libertate, poate face ce nu face si ce nu poate face uneori MAE. Avem 3,5 milioane de cetateni romani si vreo 6 milioane de romani care nu au cetatenie romana, dar pe care statul roman are obligatia sa-i protejeze.
Rep: Pe scurt, PMP ar dori un numar minim de 15 parlamentari reprezentanti ai diasporei.
Eugen Tomac: Minim 10 deputati si 5 senatori. E obligatoriu ca romanii din Italia sa aiba 2 deputati si un senator, romanii din Spania la fel, romanii din Republica Moldova sa aiba un deputat si un senator. 200.000 de romani locuiesc in Germania, problematica lor trebuie asumata si reprezentata de cineva. Clasa politica are obligatia sa inteleaga un lucru important: peste 40 miliarde euro au venit in ultimii ani de la romanii din strainatate, deci nu putem fugi de aceasta responsabilitate.
- Alegerea primarilor si a sefilor de Consilii Judetene
Rep: Comisia de cod electoral a decis ca alegerea primarilor sa se faca intr-un singur tur. Care e pozitia PMP?
Eugen Tomac: E o decizie abuziva, nedemocratica, si vom lupta cu toate mijloacele la dispozitie sa contestam aceasta decizie. Va dau un singur exemplu: daca presedintele Romaniei ar fi fost ales intr-un singur tur, probabil Romania ar fi avut 25 de ani doar presedinte de stanga.
Acest blat intre PSD si PNL reprezinta un atentat la adresa democratiei. E incorect ce se intimpla, vom protesta vehement. E impotriva oricaror norme de reprezentare.
Rep: Tot Comisia de cod electoral propune ca alegerea presedintilor de Consilii Judetene sa fie facuta de de catre consilieri, si nu de catre cetateni. Sustine PMP aceasta solutie?
Eugen Tomac: Mi se pare mult mai grav ce se intimpla cu primarii. Presedintele CJ poate fi ales si de consilieri, nu e o problema.
- Finantarea partidelor
Rep: Comisia de cod electoral propune finantaterea campaniilor electorale de la bugetul de stat, iar proiectul de lege mentine si dezvolta posibilitatea ca partidele si candidatii sa primeasca imprumuturi care pot ajunge la 500 de salarii minime pe economie. Pericolul e ca bugetul de stat sa ramburseze sume care vor acoperi imprumuturi fictive deoarece proiectul de lege prevede ca partidele si candidatii care au obtinut cel putin 3% din voturi vor primi inapoi sumele cheltuite in campanie, dupa alegeri, cu respectarea anumitor praguri de cheltuieli. Care e pozitia PMP?
Eugen Tomac: Cred ca campaniile electorale e bine sa fie sustinute de la bugetul de stat, dar modul de organizare a campaniilor electorale trebuie sa fie schimbat fundamental. Mi se pare halucinant sa vezi panouri peste panouri, mai mari decit le avea Ceausescu pe timpuri. Dezbaterea politica consta in idei si solutii...
Rep: Dar atita timp cit panourile nu sint ilegale, nu e o problema. Problema e cu finantarea. Vi se pare corect ca imprumuturile partidelor si candidatilor sa fie decontate de la stat?
Eugen Tomac: Avem nevoie de o transparenta foarte clara in ce priveste cheltuirea banilor in campanie. Noi militam pentru faptul ca criteriile dupa care se desafasoara o campanie electorala sa nu discrimineze actorii politici. In democratie, toti trebuie sa plece cu sanse egale; un candidat independent sau un partid nou nu poate avea aceeasi abordare privind imprumuturile, ca nu-ti da nimeni bani in campanie, decit clientii politici.
Rep: Cu alte cuvinte, veti cere eliminarea prevederii din proiect?
Eugen Tomac: Sigur ca da. Avem nevoie de o campanie transparenta.
- Relatia PMP cu partidul lui Daniel Fenechiu
Rep: Ati intrat intr-o coalitie cu PND-ul lui Daniel Fenechiu. Veti merge impreuna sau separat la alegerile viitoare?
Eugen Tomac: Am creat impreuna un nou grup parlamentar. E nevoie de un grup politic de dreapta care sa faca opozitie in Parlament. Nu vom merge impreuna la alegeri, avem doar o colaborare la nivel parlamentar. Sintem doua partide noi, cu puncte de vedere apropiate, dar vom merge la alegeri separat.
Rep: Ia in calcul Basescu candidatura la alegerile locale din 2016?
Eugen Tomac: Nu, nu cred ca se pune problema in acesti termeni. Noi sintem bucurosi ca presedintele ne sustine in procesul de consolidare al PMP. Nu are nevoie de o adeziune pentru a ne sustine din punct de vedere politic. Ne intilnim destul de des, ne consultam pe temele politice mari.
Rep: Care e statutul Elenei Udrea in PMP?
Eugen Tomac: Nu mai e membru din 29 ianuarie 2015. Statutul prevede ca in clipa in care incepe urmarirea penala nu mai esti membru.
- Republica Moldova
Rep: Republica Moldova are acum un guvern minoritar, cu sprijinul comunistilor. Care e pozitia dvs. fata de noua coalitie guvernamentala?
Eugen Tomac: Faptul ca nu s-a reusit crearea unei majoritati pro-europene la Chisinau e un esec total pentru autoritatile romane si pentru actorii europeni.
Rep: Dar de ce nu e un esec pentru politicienii moldoveni?
Eugen Tomac: Terenul politic din Republica Moldova nu implica doar decizia locala, pentru ca pe teritoriul sau se afla armata Federatiei Ruse de 23 de ani, actorii politici promoveaza mai mult teme geopolitice decit teme legate de bunastare si stabilitate. Scena politica de la Chisinau e extrem de impartita, si acesta e motivul pentru care eu sustin ca si autoritatile romane poarta o mare parte din responsabilitate in esecul realizarii unei majoritati pro-europene.
Rep: Ce putea Romania sa faca si nu a facut?
Eugen Tomac: Romania nu a stiut sa puna corect si inteligent la masa discutiilor, nu sa impuna, ci sa sugereze care ar fi formula cea mai buna.
Rep: Dar imi amintesc un comunicat al presedintelui Iohannis, imediat dupa alegerile din Republica Moldova, in care spunea ca Romania asteapta ca rezultatul votului sa duca la aparitia unei coalitii guvernamentale pro-europene.
Eugen Tomac: Nu as vrea sa intru in detalii mai mult decit e cazul, dar sint absolut sigur ca daca la Bucuresti era in functie Traian Basescu, azi la Chisinau aveam o majoritate pro-europeana.
Rep: Dar ce putea face Basescu mai mult decit Iohannis cu guvernul Ponta?
Eugen Tomac: Din punct de vedere politic, exista posibilitatea ca la Chisinau sa se creeze o majoritate pro-europeana. Cele trei partide puteau sta la aceeasi masa. Din pacate, modul de abordare extrem de subtil al Federatiei Ruse in Republica Moldova si-a spus cuvintul. Avem acum la Chisinau un guvern minoritar, sprijinit de un guvern pro-rus (PCRM)...
Rep: Nu e chiar atit de pro-rus, mai degraba anti-european...
Eugen Tomac: Este un partid pro-rus, pentru ca isi tine sedintele in limba rusa, presedintele Voronin vorbeste mai mult in limba rusa, a declarat deseori ca tricolorul e un steag fascist, ca Romania e o amenintare pentru Republica Moldova. Un astfel de partid nu poate aduce progres pentru Moldova
Rep: Prin cine a reusit Federatia Rusa sa mineze refacerea Aliantei pentru Integrarea Europeana?
Eugen Tomac: Simplul fapt ca cele trei partide pro-europene nu au reusit sa stea la aceeasi masa reprezinta o dovada a faptului ca nu s-a dorit in mod transparent crearea unei majoritati. Si asta reprezinta un esec si pentru Romania, si pentru Bruxelles. Eu inteleg ca la Bruxelles exista o abordare extrem de rezervata dupa esecul cu Ucraina. Cred in continuare ca lucrurile nu sint pierdute in ce priveste Republica Moldova, dar sa nu uitam ca Federatia Rusa joaca extrem de puternic in acest proces inceput de Republcia Moldova. Doar ieri am vazut o delegatie de parlamentari rusi in Gagauzia, unde Rusia se implica financiar si sustine actori politici in alegerile care vor avea loc in curind. Criza financiara din Republica Moldova e generata tot de actori din Est. Toata aceasta instabilitate politica creeaza mari vulnerabilitati in ce priveste parcursul european al Republicii Moldova.
Noi sintem cam singurul stat stabil din regiune, ancorat pe linia pro-americana. Securitatea Romaniei e asigurata, garantata, in primul rind de parteneriatul strategic intre Romania si SUA.
Rep: Vedeti semne ca reformele cerute de UE in Republica Moldova sint deja frinate?
Eugen Tomac: Primul semn e numirea premierului - si nu am nimic a-i reprosa lui. Nu poate face mare lucru un premier independent, cu un guvern minoritar, care sta tot timpul cu securea comunista deasupra capului.
Daca statul roman ar fi avut o abordare - nu pentru a se implica, ci pentru a-si manifesta ingrijorarea mult mai apasat - azi am fi avut o majoritate pro-europeana si un premier politic.
Rep: Ca lucrurile sa fie si mai complicate, expremierul Iurie Leanca a anuntat ca isi va lansa si el un partid. Ce sansa ii dati sa reuseasca?
Eugen Tomac: Nu-mi dau seama acum, pentru ca e foarte greu sa creezi un partid politic. Am observat mesajele sale, dar sa nu uitam ca domnul Leanca a sustinut propunerea lui Gaburici ca premier, apoi s-a suparat si nu l-a mai sustinut in Parlament. Dar orice partid pro-european care reuseste sa convinga cetatenii Republicii Moldova e binevenit.
6
4
