Deputatul PSD Marian Neacsu a fost ales, luni, cu 223 de voturi pentru si 30 impotriva, in functia de vicepresedinte al Camerei Deputatilor, in locul lui Viorel Hrebenciuc. Marian Neacsu este trimis in judecata pentru ca si-a angajat fiica in Parlament si este cel care, in ziua denumita "martea neagra", a suplimentat ordinea de zi a sedintei de plen, introducand proiectul de lege privind amnistia/gratierea, modificarile la Codul Penal si legea lobby-ului.

Marian NeacsuFoto: AGERPRES

Alegerea sa vine in ziua in care premierul Victor Ponta a acuzat opozitia ca isi apara coruptii si parlamentarii declarati incompatibili.

Procurorii de la Parchetul General au semnat, in decembrie 2013, rechizitorul privind trimiterea in judecata a deputatului PSD, Marian Neacsu, acuzat de Agentia Nationala de Integritate, in noiembrie 2011, de conflict de interese pentru ca si-a angajat fiica la biroul parlamentar.

Marian Neacsu a fost unul dintre cei care au votat dezincriminarea conflictului de interese in sedinta din 10 decembrie, cunoscuta ca 'martea neagra'. In plus, deputatul PSD este unul din cei 13 initiatori ai unui proiect de lege depus la inceputul lunii in Parlament care face imposibila anchetarea parlamentarilor de catre ANI.

Tot el este cel care a suplimentat ordinea de zi a sedintei de plen, introducand proiectul de lege privind amnistia/gratierea, modificarile la Codul Penal si legea lobby-ului.

Acesta a pierdut procesul cu ANI in mai 2014, printr-o sentinta definitiva si irevocabila.

ANI l-a acuzat pe Neacsu de conflict de interese, alaturi de alti cinci parlamentari, in noiembrie 2011, cand a sesizat si Parchetul General. Potrivit comunicatului Agentiei de la acea vreme, "domnul Marian NEACŞU, deputat în Parlamentul României, a propus angajarea și a avizat contractul individual de muncă privind angajarea fiicei sale, doamna Cristina Monica NEACŞU, începând cu data de 01.07.2009 – prezent, în cadrul Biroului Parlamentar - Circumscripția electorală nr. 23 Ialomiţa, încălcând, astfel, prevederile Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei"

Sub aspect penal, angajarea rudelor intră, potrivit ANI, sub incidenţa articolului 2531 din Codul Penal al României: „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul sau, o rudă ori un afin pînă la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durata maximă“.

Reamintim ca parlamentarii au votat marti, 10 decembrie, doua proiecte de lege privind modificarea noului Codului Penal, programat sa intre in vigoare la 1 februarie 2014. Potrivit acestor modificari, parlamentarii au fost scosi din categoria functionarilor publici astfel incat nu mai pot fi anchetati de ANI sau de procurori sub acuzatia de conflict de interese.