Analiza Mediafax: Cum vor parlamentarii sa legalizeze imprumuturile confidentiale luate de partide

de Alina Neagu     HotNews.ro
Sâmbătă, 27 septembrie 2014, 17:10 Actualitate | Politic

Votata in 2006, chiar inainte de intrarea Romaniei in UE, legea finantarii partidelor obliga politicienii la transparenta mininala, dar permite, in continuare, pastrarea unor informatii la secret: contractele de campanie, sursa imprumuturilor raportate, oficial, ca datorii, relatiile cu fundatiile care sustin ca terti diverse cheltuieli, chiar numarul de materiale de propaganda tiparite, anuntat doar la AEP, nu si public. In Romania se pot face inca donatii confidentiale daca valoarea lor nu depaseste 8500 de lei, iar lista sponsorilor mari se publica abia in luna martie a anului care survine alegerilor. Gandul, Ziarul Financiar si Mediafax au realizat o analiza a legii care stabileste cat si de unde poate primi un candidat ca sprijin financiar, ce obligatii de transparenta are si cum se controleaza intrarile si iesirile de bani intr-o campanie.

Ca unica autoritate de control, AEP se rezuma la a verifica doar lista cheltuielilor si a donatiilor facute dupa inceperea oficiala a campaniei electorale, in acest an dupa 3 octombrie, in timp ce banii rulati inainte de partid cu acelasi scop pot fi, eventual, controlati prin sondaj.

Promovata in 2006, sub presiunea statelor europene, Legea finantarii partidelor politice si campaniilor electorale a lasat nenumarate hibe care permit partidelor sa cheltuiasca bani in mod netransparent. Desi institutii care sa urmareasca orice circuit al banilor exista in Romania, legea finantarii partidelor nu le implica, lasand aceasta sarcina in seama Autoritatii Electoale Permanente, o institutie subdimensionata si care poate verifica strict rapoartele contabile ale partidelor ori candidatilor independenti.

  • Cat poate cheltui, in 2014, oficial, un candidat

Teoretic, in campania pentru alegerile prezidentiale din acest an fiecare candidat ar avea dreptul sa faca cheltuieli de 21.292.500 de lei, adica 4,8 milioane de euro. Suma reprezinta 25.050 de salarii minime brute si este pragul prevazut in lege ca o limita maxima cheltuielilor. In fapt, acesti bani se refera doar la perioada campaniei electorale oficiale, de 30 de zile, adica incepand cu data de 3 octombrie pana in 2 noiembrie.

In realitate, cea mai mare parte a cheltuielilor se realizeaza inaintea inceperii efective a perioadei de campanie electorale, tocmai pentru pregatirea acestui moment. Facturile nu sunt insa incluse in rapoartele de venituri si cheltuieli de la finalul campaniei.

Conform legii finantarii partidelor, in anii electorali formatiunile politice pot primi donatii totale de maximum 0,050% din veniturile prevazute in bugetul de stat pe anul respectiv. Asta inseamna, pentru 2014, 50,4 milioane de lei, la care se adauga sumele din cotizatiile membrilor de partid care nu sunt plafonate de lege, subventiile de la bugetul de stat sau venituri din alte surse pervazute de lege.

Astfel, in ciuda faptului ca partidele ar avea cadrul legal care sa le permita sa-si acopere cheltuielile necesare pentru campaniile electorale, de cele mai multe ori raman fie cu datorii, fie apeleaza la modalitati netransparente de finantare a campaniilor.

Explicatia este aceea ca finantatorii nu doresc sa se asocieze in mod oficial partidului pe care il sponsorizeaza, preferand un sprijin financiar obscur permis de lipsa de reglementare.

  • Transparenta sponsorilor, dupa data votului

Campania electorala, adica cele 30 de zile dinaintea primului tur, incepe prin declararea la Autoritatea Electorala Permanenta a mandatarului financiar care tine evidenta modului in care este finantata campania pentru un candidat. Bugetul se compune din sumele obtinute prin transfer din conturile partidului sau prin donatiile primite in cursul celor 30 de zile de campanie. Donatiile primite pe perioada campaniei, conform legii, se declara de catre partide la AEP si pot fi utilizate doar dupa ce Autoritatea a fost anuntata. Cu toate acestea, in practica alegatorii nu pot sa afle cine a realizat donatiile respective in campania electorala si care a fost cuantumul individual al acestora deoarece AEP da publicitatii doar cuantumul total pentru fiecare partid sau candidat in parte.

De asemenea, partidele nu sunt obligate sa declare la inceputul campaniei electorale care este suma alocata din bugetul formatiunii, prin transfer, pentru campania electorala. Acest lucru a facut ca la fiecare rand de alegeri partidele sa cheltuiasca mai mult decat ar fi avut in contul de campanie, ramanand cu datorii pe care le-au rostogolit de-a lungul anilor.

Conform legii actuale, alegatorii pot afla identitatea finantatorilor campaniei pentru alegerile prezidentiale din acest an abia in luna aprilie 2015.

  • Campanie pe datorie. Practica pe care PSD incearca sa impuna prin lege

O practica devenita uzuala in campaniile electorale este aceea ca partidele sa incheie contracte pe sume care depasesc cu mult fondurile disponibile pentru acoperirea cheltuielilor de campanie. Asta face ca la finalul fiecarei campanii electorale partidele sa ramana cu datorii semnificative, declarate in mod oficial. In anumite cazuri datoriile istorice au fost rostogolite de-a lungul anilor, ajungandu-se la sume de ordinul milioanelor de euro.

Aceasta practica, tolerata de Autoritatea Electorala Permanenta, incalca de fapt prevederile legii finantarii partidelor politice. In lege se prevede clar care sunt sursele de finantare posibile pentru o formatiune politica: cotizatii, donatii, venituri provenite din activitati proprii si subventii de la bugetul de stat. Legea nu ar permite in mod normal finantarea activitatii unui partid politic pe datorie, iar acest lucru a fost intarit de AEP in 2012, cand a emis o decizie in interpretarea legii conform careia ¬finantarea activitatii partidelor politice din imprumuturi este interzisa¬. Aceasta interpretare avea la baza o serie de recomandari ale Grupului Statelor impotriva Coruptiei (GRECO).

Datoriile partidelor politice ofera, de asemenea, prilejul unor intelegeri netransparente intre politicieni si firmele care au realizat o serie de servicii in campaniile electorale.

Astfel, nimic din actualul cadru legal nu impiedica o societate sa renunte la pretentiile sale asupra serviciilor prestate in campanie dupa ce partidul in cauza a ajuns la guvernare sau candidatul respectiv intr-un post de decizie din care sa atribuie contracte respectivei societati.

Acest tip de mecanism financiar altereaza competitia politica dintre candidati, favorizandu-l pe cel cu disponibilitati si parghii de putere mai mari.

De altfel, finantarea partidelor si a campaniilor "pe credit" face obiectul unei initiative legislative aflata pe masa Parlamentului, initiata de deputatul Mircea Draghici, trezorier al PSD. Legea asteapta votul Comisiei juridice si votul final al Camerei Deputatilor, fiind respinsa insa in Senat.

In document se mentioneaza ca partidele pot incheia imprumuturi numai prin acte notariale, iar in cazul in care valoarea acestora depaseste 400 de salarii minime brute ar urma sa fie declarate de partide in Monitorul Oficial.

Initiativa legislativa nu impune niciun fel de restrictii asupra acestor imprumuturi, astfel incat un partid ar putea imprumuta o suma indiferent de mare, pentru o perioada indiferent de mare, doar in conditiile agreate de parti. De asemenea, nu este prevazuta o interdictie in cazul imprumutantului de a renunta la pretentiile asupra imprumutului, lucru care ofera de asemenea oportunitatile unei retete de coruptie.

  • Sponsorii invizibili. Cheltuieli oficiale, dublate cele paralele

Actualul cadrul legislativ prevazut de legea finantarii partidelor permite ¬tertilor¬, persoane fizice sau juridice, fundatii, societati comerciale, sa realizeze cheltuieli electorale pentru a sprijini un anumit candidat. Astfel, o persoana fizica sau o firma poate suportate cheltuieli privind anumite servicii (ex: publicitate, marketing, consultanta, etc ), care in mod normal privesc un anumit candidat in alegeri, dar nu sunt cuprinse in evidentele partidelor. Acest lucru pentru ca intre candidatul partidului si persoana fizica sau firma in cauza nu exista o relatie contractuala.

De asemenea, legea permite unui partid politic care nu participa la alegeri si nu are candidat propriu sa realizeze cheltuieli pentru sprijinirea candidatului altui partid, fara formatiunea politica sa fie obligata sa declare respectivele cheltuieli.

Acest gen de situatie a fost analizata de Autoritatea Electorala Permanenta, in 2012, care a propus un proiect de completare a legii finantarii partidelor politice si reglementarea finantarii din partea tertilor, care insa a fost blocat de decizia politica. Proiectul s-a aflat in dezbatere publica pe site-ul AEP si a fost apoi inaintat Guvernului, fara insa sa se ia o decizie pentru a fi transmis Parlamentului pentru dezbatere si vot.

  • Control precar, sanctiuni minime

Actuala lege a finantarii partidelor politice pedepseste cu inchisoarea, de la unu la trei ani, o persoana care reclama incalcarea prevederilor legale, fara sa aiba suficiente dovezi. In schimb, incalcarea legii finantarii partidelor nu este este sanctionata in regimul penal, ci doar in regimul contraventiei, fiind aplicate amenzi intre 5.000 de lei si 25.000 de lei.

Pentru incalcarea legislatiei privind finantarea partidelor raspunde mandatarul financiar, in solidar cu partidul, dar nu si candidatul aflat in cursa electorala. Solutia mandatarului financiar, care sa preia de la candidat raspunderea asupra eventualelor ilegalitati a survenit dupa momentul campaniei electorale din 2004, cand fostului premier Adrian Nastase i-a fost deschis un dosar penal pentru un astfel de caz.

Mai mult, validarea mandatului celui ales se realizeaza in functie de o declaratie depusa de mandatarul financiar si nu de corectitudinea cheltuielilor realizate. Astfel, legea prevede ca in termen de 15 zile de la data desfasurarii alegerilor "mandatarul financiar este obligat sa depuna la Autoritatea Electorala Permanenta un raport detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale".

"Candidatilor declarati alesi nu li se pot valida mandatele daca raportul detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus in conditiile legii", se arata in actul normativ.

"Conditiile legii" insa nu privesc altceva decat depunerea efectiva a declaratiilor de venituri si cheltuieli pe perioada campaniei, dar veridicitatea acestora poate fi verificata ulterior.

In situatia in care mandatarul candidatului ales in functie a transmis AEP date neconforme, fiind depasit plafonul maxim de cheltuieli sau cel pentru donatii, atunci sumele care depasesc acest plafon sunt retinute si devin venit la bugetul de stat.

Candidatul ales obtine mandatul indiferent de corectitudinea sau incorectitudinea finantarii campaniei sale.

Ulterior, controlul inspectorilor AEP este unul sumar. Ceea ce s-a dovedit de-a lungul anilor a fost ca AEP verifica doar situatia veniturilor unui partid politic, insa nu exista obligatia verificarii cheltuielilor.

De altfel, partidele sunt obligate sa declare in Monitorul Oficial, pana la finalul lunii martie, doar situatia veniturilor realizate pe anul anterior. Si nici aici nu este vorba de declararea tuturor veniturilor, ci a anumitor sume. Mai exact, partidele trebuie sa declare valoarea totala a cotizatiilor primite, iar in cazul donatiilor doar pe acelea care depasesc 10 salarii minime brute. In cazul donatiilor confidentiale, partidele sunt obligate sa declate totalul acestora, precum si totalul veniturilor din alte surse si activitati.

In multe cazuri, chiar daca partidele sunt obligate sa declare veniturile pe anul anterior pana la 31 martie, opteaza pentru rectificari succesive in Monitorul Oficial in momentul controalelor AEP fara sa fie sanctionate conform legislatiei.

Astfel, controlul real al finantarii partidelor politice nu se poate realiza cata vreme pot fi controlate doar veniturile, dar nu si cheltuielile, pentru a pune cele doua situatii financiare in oglinda.

























Material sustinut de Superbrands

Help Net, 19 ani de excelenta pe piata farma

Help Net Farma opereaza una dintre cele mai importante retele de farmacii din Romania si face parte alaturi de Green Net - importatorul si distribuitorul de suplimenti nutritivi si dezvoltatorul lantului exclusivist Beautik Haute Perfumerie, din grupul Farmexim, primul importator si distribuitor de produse farmaceutice din Romania.

1848 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    furtul legalizat (Sâmbătă, 27 septembrie 2014, 20:34)

    Adrian_. [utilizator]

    legi facute special pentru a mentine hotii la putere.


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă