Presedintele UDMR Kelemen Hunor prezinta, joi dupa-amiaza, intr-o conferinta de presa la Cluj-Napoca, proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc. "Doleantele legate de autonomia comnitatii maghiare sunt de o varsta cu nasterea statului roman, in 1918. (...) Eu cred intr-o Romania puternica, care va influneta mersul in acasta zona a lumii, si nu numai in Balcani, ci si in UE. Acest demers al nostru, proiectul de lege, este un act legal, constitutional si legitim", a afirmat Kelemen Hunor.

Kelemen HunorFoto: Agerpres

Citeste in atasament proiectul UDMR pentru Tinutul Secuiesc

Cele mai importante declaratii ale liderului UDMR:

  • Doleantele legate de autonomia comunitatii maghiare sunt de o varsta cu nasterea statului roman, in 1918.
  • Tot ce spunem noi azi a fost spus de foarte multe ori in 25 de ani, am redactat proiectul de lege privind autonomia culturala, un proiect guvernamental in perioada Tariceanu, care a ajuns in Parlament si a ramas neadaptat.
  • Stim cate discutii au fost atunci si iata ca Romania merge inainte, devine un stat puternic.
  • Eu cred intr-o Romania puternica, care va influenta mersul in aceasta zona a lumii, si nu numai in Balcani ci si in UE.
  • Acest demers al nostru, proiectul de lege, este un act legal, constitutional si legitim.
  • Vrem sa ne delimitam si respingem orice incercare de compromitere a demersului nostru prin diferite teorii conspirationiste vehiculate in spatiul public. Nu suntem instrumentul nimanui.
  • De ce acum? Acum am ajuns in situatia sa redactam sub forma de proiect de lege, stim, suntem constienti ca urmeaza o perioada importanta in societate, despre amendarea constitutiei, regandirea regiunilor de dezvoltare, regandirea unitatilor administrative si consideram ca in aceasta noua constructie trebuie sa asiguram pentru maghiari toate elementele pentru pastrarea identitatii nationale.
  •  Este o adaptare la cadrul juridic romanesc a unui statut din Italia.
  • Exista 14 modele de autonomie functionale in UE si noi am ales un model care inseamna o  intelegere a functionarii unei regiuni intr-un context european, intr-o tara bogata, unde traiesc mai multe natiuni si au gasit o forma de convietuire pasnica.
  • Orice deziderat al comunitatii maghiare - scoli, cultura, descentralizare, autonomie culturala, regiuni - poate fi obtinut doar prin dialog cu majoritatea romaneasca.
  • Prin cooperare, dialog rational si trebuie sa aratam de fiecare data ca tot ce dorim noi este si in interesul Romaniei.
  • Toate statele unde exista minoritati si au cunoscut o dezvoltare puternica au rezolvat aceasta problema, a majoritatii si a relatiilor cu minoritatile.
  • Nu ne gandim la separatism, independenta, nu, asa ceva nu propunem, nu am propus niciodata si nici nu avem de gand sa propunem asa ceva.
  • Ceea ce noi propunem e de fapt o solutie car exista, care functioneaza si nu lezeaza interesele Romaniei si ale majoritatii.
  • Aceasta autonomie regionala o vedem in cadrul statului roman unitar si indivizibil.
  • Propunem o regiune din trei judete, pastrand judetele, Covasna, Harghita, Mures, in care cetatenii vor fi egali si nediscriminati.
  • Proiectul inseamna si o descentralizare puternica, preluarea unor atributii de la Guvernul central catre regiune.
  • Sunt convins ca va fi o disputa importanta legata de introducerea bilingvismului in aceasta regiune.
  • Acest proiect contine 97 de articole, fata de prima varianta care a aparut pe HotNews sunt mici schimbari si nuante importante, chiar legat de articolul care vorbea de justitie si raportul etnic intr-o institutie.
  • Acest articol a fost modificat, vorbim de proportionalitate, am tinut cont de observatiile din zona de specialitate.
  • Proiect perfect nu exista, dar foarte transparent si foarte deschis vom dezbate aceste subiecte.
  • Trebuie sa aratam ca ce spunem noi inseamna pe termen lung o Romanie mai puternica, echilibrata, unita, respectata in regiune.
  • Sunt convins ca asa cum in 25 de ani, prin colaborare cu toate partidele politice democratice, am reusit sa demontam cliseele si prejudecatile, discutand deschis, democratic si liber, vom putea impreuna sa trecem peste aceste prejudecati ramase la nivelul societatii romanesti.
  • Fac un apel la toti actorii sociali, politici, la ratiuni si responsabilitate in dezbaterea proiectului, noi cu cea mai buna intentie il punem in dezbatere publica.
  • A sosit momentul pentru inca un pas in ceea ce priveste o reconciliere istorica si efectiva, fiindca nu suntem dusmani.
  • Au fost momente grele, dificile in istoria noastra, dar daca noi credem ca viitorul nostru este comun, trebuie sa depsim toate prejudecatile si cliseele istorice.
  • Ma astept la o dezbatere foarte aprinsa la inceput, dupa care incet incet vom putea discuta rational despre aceste subiecte.
  • Nu am discutat cu partidele politice romanesti, nici cu PSD, nici cu PDL si PNL.
  • Prima oara trebuie sa discutam cu societatea romaneasca.
  • Daca la nivelul societatii reusim sa discutam rational, si nu intr-un termen foarte scurt, si daca demontam aceste prejudecati, si clasa politica va avea mai multa deschidere pentru astfel de discutii.

Principalele prevederi ale propunerii UDMR (agentia Mediafax)

Curte de Apel cu resedinta la Targu Mures

Proiectul UDMR de autonomie a Tinutului Secuiesc prevede infiintarea, in regiune, a unei Curti de Apel cu sediul in Targu Mures, prin reorganizarea Curtilor de Apel Targu Mures si Brasov, dar si un judecator reprezentant in Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Tinutului Secuiesc prezentat, joi, de presedintele Uniunii, Kelemen Hunor, prin aceasta reorganizare competenta Curtii de Apel Targu Mures se extinde si asupra judetului Covasna, care nu va mai apartine de competenta Curtii de Apel Brasov.

"In Tinutul Secuiesc se infiinteaza o Curte de Apel cu resedinta in municipiul Targu Mures prin reorganizarea Curtilor de Apel Targu Mures si Brasov. Prin aceasta reorganizare, competenta Curtii de Apel Targu Mures se extinde si asupra judetului Covasna, care nu va mai apartine de competenta Curtii de Apel Brasov. Numarul magistratilor apartinand comunitatilor romane si maghiare de la Curtea de Apel Targu Mures, respectiv Tribunalele judetelor Covasna, Harghita si Mures, precum si a judecatoriilor din aceste judete, trebuie sa fie in acord cu ponderea acestor comunitati din teritoriile arondate", se arata in documentul citat.

In proiect se precizeaza ca ponderea respectiva se va realiza treptat, odata cu vacantarea posturilor de magistrati.

"Presedintii sunt numiti de catre presedintele tarii la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Un judecator ales dintre judecatorii apartinatori comunitatii maghiare din regiunea Tinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii si va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc aceasta regiune. Presedintele regiunii, prin delegarea de competenta de catre presedintele tarii, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare privind organizarea judiciara, va numi, destitui, revoca mediatorii din regiune", se subliniaza in proiectul UDMR.

De asemenea, proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc prevede ca actele administrative ale institutiilor si organelor administratiei publice cu sediul in regiune, care ating principiile de egalitate dintre cetatenii apartinatori diferitelor comunitati nationale, pot fi contestate in fata sectiei contenciosului administrativ de pe langa Curtea de Apel de catre Consiliul regional sau cel judetean.

Maghiara, introdusa din clasa a II-a in scolile cu predare in romana din Tinutul Secuiesc

Documentul prevede introducerea in regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare in scolile cu predare in limba romana, pentru "a exista bilingvism inca din copilarie".

Proiectul UDMR privind autonomia Tinutului Secuiesc prevede ca in judetele viitoarei regiuni autonome "invatamantul preuniversitar cu limba de predare romana sau maghiara este asigurat de profesori care au limba materna limba de predare, iar predarea celeilaltei limbi se efectueaza de catre profesori a caror limba materna este acea limba, iar predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie in scolile primare incepand cu clasa a doua".

Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a sustinut ca aceasta prevedere "nu este ceva care sa fie facut cu forta".

"Se invata limba romana, asa cum noi am propus in scolile cu predare in limba maghiara, iar limba maghiara intra ca disciplina in scolile romanesti, asa cum exista in Tirolul de Sud, ca sa existe un bilingvism inca din copilarie. Restul materiilor sunt predate in limba romana, nu se bulverseaza sistemul, dar va intra si aceasta disciplina, nu spunem ca e obligatorie sau facultativa, ci doar ca se preda. Daca vorbim de un bilingvism real, cred ca e o oferta, o posibilitate, nu este ceva care sa fie facut cu forta. Un om care cunoaste mai multe limbi este un om mai valoros", a spus Kelemen.

Potrivit acestuia, un profesor care are limba materna romana va preda la clasele romanesti, dar si in scoala cu predare in limba maghiara pentru a preda disciplina limba romana, dupa manuale specifice pentru copiii maghiari.

In prezent, invatarea limbii maghiare in scolile romanesti este optionala, in timp ce in scolile cu predare in limba maghiara romana este disciplina obligatorie din clasa intai.

50% din profitul Loteriei realizat in Tinutul Secuiesc, venit la bugetul regiunii

Capitolul Finante prevede ca jumatate din profitul net al Loteriei Romane realizat pe teritoriul regiunii sa se constituie ca venit al bugetului regiunii.

Potrivit proiectului UDMR privind autonomia Tinutului Secuiesc, la bugetul regiunii se constituie venit si 60 la suta din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.

"Se fac venit al bugetului regiunii urmatoarele: 50 la suta din impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal colectat in urma transferului proprietatilor de pe raza regiunii, 20 la suta din taxa pe valoarea adaugata colectata de la firmele din regiune, dupa efectuarea restituirilor catre acestea, 12 la suta din impozitul pe venit incasat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale din raza regiunii, 50 la suta din profitul net realizat de Loteria Romana pe teritoriul regiunii si 60 la suta din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune", se arata in documentul citat.

De asemenea, in vederea finantarii noilor atributii prevazute de statutul autonom al Tinutului Secuiesc, veniturile bugetelor judetelor din cadrul regiunii se suplimenteaza cu cote defalcate din veniturile bugetului de stat.

"Se suplimenteaza cu cote defalcate din veniturile bugetului de stat 50 la suta din veniturile din concesiuni si inchirieri aferente obiectivelor concesionate sau inchiriate in raza judetului, 50 la suta din acciza aplicata pe produsele energetice si tutun produse/vandute in judet, 50 la suta din taxa pe valoarea adaugata colectata de la firmele din judet, dupa efectuarea restituirilor catre acestea, 50 la suta din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati, 50 la suta veniturile din taxe administrative, 90 la suta din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu exceptia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor institutii publice", se mentioneaza in proiect.

Documentul mentioneaza, legat de colectarea impozitelor si taxelor care se genereaza pe teritoriul Tinutului Secuiesc, ca acestea se realizeaza de catre "Directia Generala Regionala a Finantelor publice Miercurea Ciuc", prin structurile subordonate acesteia.

"Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Miercurea Ciuc se infiinteaza prin reorganizarea Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Brasov. In aria de competenta regionala a Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Miercurea Ciuc intra judetele Covasna, Harghita si Mures, iar in cea a Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Brasov raman judetele Alba, Brasov si Sibiu", se subliniaza in proiectul UDMR.

Autostrazi si cai ferate de interes regional, in domeniul public al Tinutului Secuiesc

Drumurile, autostrazile, caile ferate si apeductele de interes exclusiv regional, care sunt determinate prin normele de aplicare a statutului Tinutului Secuiesc, "constituie patrimoniul inalienabil al regiunii".

"Drumurile, autostrazile, caile ferate si apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut fac parte din domeniul public al regiunii. Padurile proprietate de stat din regiune, minele, cu exceptia celor de interes national, carierele de piatra si exploatatii de turba, de apa minerala a caror folosinta este retrasa proprietarului de fond, edificiile destinate functionarii unor servicii publice regionale, precum si mobilierul si alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii", se arata in proiect.

De asemenea, imobilele din proprietatea statului situate in regiune sunt transferate in patrimoniul regiunii, iar judetele, conform noilor reglementari, "pe teritoriul lor, intra in posesia bunurilor si drepturilor de natura imobiliara ale statului cu exceptia celor de interes militar si a serviciilor de interes national sau de interes regional".