In sesiunea parlamentara februarie - iunie 2014, 41 de parlamentari au "migrat" de la un partid la altul, iar majoritatea senatorilor si deputatilor, sub protectia votului secret, au respins aproape toate solicitarile DNA cu privire la ridicarea imunitatii si inceperea urmaririi penale impotriva unor colegi - parlamentari, se arata intr-un raport al Institutului pentru Politici Publice. In plus, toate proiectele de lege importante de care se vorbea la inceputul sesiunii au fost abandonate.
IPP arata ca toate proiectele importante precum revizuirea Constitutiei, amendarea legilor electorale, descentralizarea administrativa au fost abandonate si ca dezbaterea publcia pe aceste subiecte a fost inexistenta.
"Legea care viza descentralizarea administrativa, de exemplu, a fost aprobata la sfarsitul anului trecut prin asumarea raspunderii Guvernului Ponta in fata Parlamentului, proiectul nefiind supus dezbaterii publice. Dupa ce Curtea Constitutionala a declarat, in luna ianuarie, legea ca fiind neconstitutionala, proiectul a ramas practic blocat de atunci la Comisiile Permanente, cele care ar trebui sa puna in aplicare decizia Curtii si sa revizuiasca legea sub aspectele declarate neconstitutionale", arata raportul IPP.
In schimb, in perceptia publica, Parlamentul este tot mai des asociat cu toate cazurile deputatilor si senatorilor anchetati de catre Directia Nationala Anticoruptie (DNA) pentru diverse situatii grave, de la cazuri de coruptie, conflict de interese, mita, ajungandu-se inclusiv la arestari si condamnari definitive in randul alesilor, considera expertii de la IPP.
Majoritatea senatorilor si deputatilor au respins aproape toate solicitarile DNA cu privire la ridicarea imunitatii si inceperea urmaririi penale impotriva unor colegi - parlamentari, prevalandu-se de votul secret.
Votul pe proiectele de lege a fost unul strict politic
Raportul ilustreaza ca votul pe proiectele de lege a fost unul strict politic, lucru care s-a evidentiat si mai tare odata cu iesirea PNL de la guvernare.
"De exemplu, legea parteneriatului public privat (PPP), cu Guvernul condus de V. Ponta ca si initiator. In luna decembrie 2013 proiectul de lege a fost aprobat cu voturile PSD, PNL, PC, minoritati si PP-DD. La inceputul anului 2014, seful statului a solicitat reexaminarea legii. In luna februarie, cand USL era inca la guvernare, Senatul a aprobat PPP in aceeasi forma ca in 2013, cu voturile acelorasi partide ca si la votul anterior. La Camera Deputatilor, reexaminarea legii a fost facuta in luna iunie, situatia votului schimbandu-se. Liberalii au votat impotriva proiectului - desi pana atunci l-au sustinut si aprobat atat in comisii cat si in Plen, iar deputatii UDMR au aprobat legea, desi la votul anterior, cand erau in opozitie, se abtinusera de la vot", se arata in raport.
"Un alt exemplu in ce priveste considerentele politice care primeaza la votul din Parlament ar putea fi situatia inregistrata pe Legea insolventei.[2] Initiatorul proiectului este Guvernul Ponta, textul fiind propus si asumat de catre Ministerul Finantelor Publice in luna noiembrie 2013, cand la conducerea Ministerului se afla Daniel Chitoiu - vicepresedinte PNL si viceprim-ministru din partea liberalilor (la acea data). In 25 februarie 2014, Senatul a respins proiectul de lege, cu sprijinul PNL. La Camera Deputatilor, legea a fost adoptata de noua majoritate parlamentara (PSD, UDMR, PP-DD, PC, minoritati). Si de aceasta data, liberalii au votat impotriva. Mai mult decat atat, deputatii PNL au depus o sesizare de neconstitutionalitate", continua sinteza publicata de IPP.
Parlamentul legifereaza ce primeste de la Guvern
Pe langa aceste aspecte, raportul retine ca Parlamentul a ajuns sa legifereze in cea mai amre parte cu prioritate documentele primite de la Guvern.
"Din totalul proiectelor devenite legi, in perioada analizata, 83% au fost propuse de Guvern si doar 17% de catre parlamentari. Se continua astfel practica intalnita si in sesiunile parlamentare anterioare. De exemplu, 89% din legile votate in perioada similara a anului trecut au avut ca initiator Guvernul si doar 11% au fost acte normative initiate de catre parlamentari", noteaza raportul.
22 de mandate vacante, 41 de parlamentari "migratori"
In sesiunea parlamentara recent incheiata au fost vacantate 12 locuri de parlamentar, motivele fiind diverse, de la arestari, numiri in alte functii, alegerea unora ca si europarlamentari, deces. In total, din decembrie 2012 pana in prezent, 22 de parlamentari au renuntat/au pierdut mandatul (8 senatori si 14 deputati). Cu mare intarziere, Guvernul a decis organizarea de alegeri parlamentare partiale in 25 mai, fiind alesi 3 senatori si 5 deputati. In alte 8 colegii alegerile nu au fost necesare deoarece colegiile respective aveau cate 2 parlamentari alesi in decembrie 2012. Statutul parlamentarilor prevede ca in astfel de cazuri nu mai pot fi organizate alegeri partiale, se arata in raportul citat.
In ceea ce priveste migratia politica, raportul arata ca in sesiunea februarie - iunie 2014 nu mai putin de 41 de parlamentari si-au schimbat partidul si implicit grupul parlamentar din care fac parte. Cumulat pe cele 3 sesiuni care au trecut din acest mandat, rezulta ca 59 de deputati si senatori (10% din numarul total de parlamentari alesi in decembrie 2012) au migrat cel putin o data de la inceputul mandatului.
In sesiunea februarie - iunie 2014 si-au schimbat partidul, respectiv grupul parlamentar 24 de deputati. Dintre acestia, 10 au trecut de la opozitie la putere. Alti 12 s-au declarat neafiliati, ca urmare a demisiei din PDL si inscrierii in PMP. Un singur deputat neafiliat s-a inscris in grupul PDL.
In cele 5 luni analizate, 17 senatori au migrat la alt partid, cele mai cunoscute fiind cazurile reprezentantilor PP-DD care au demisionat in bloc, fapt pentru care grupul parlamentar al acestui partid a fost desfiintat. Unii dintre acestia nu sunt la prima schimbare a formatiunii, ca de exemplu Tudor Barbu, de la preluarea mandatului de Senator, fiind deja la al treilea partid schimbat.
In finalul raportului, IPP insista "asupra faptului ca Parlamentul trebuie sa se intoarca la rolul sau fundamental - cel de legiferare si sa reia discutia pe temele importante in care romanii au nevoie sa vada solutii: reviziuirea Constitutiei, educatie, sanatate, reforma administrativ - teritoriala, lupta impotriva coruptiei. Cei mai degraba interesati de activitatea de partid ar trebui sa demisioneze si sa presteze activitate de partid direct in cadrul echipei politice din care fac parte, ci nu "subventionati" pe banii parlamentului. Multitudinea cazurilor de senatori si deputati anchetati de DNA ridica in discutie responsabilitatea presedintilor partidelor care i-au sustinut pe acestia sa candideze, ratand astfel sansa de a trimite in parlament oameni profesionisti si cu o conduita morala adecvata ce ar fi putut recupera din pierderea credibilitatii cetatenilor in aceasta importanta institutie pentru democratia din Romania".
0
1
