Michel Barnier, comisarul european pentru Piata Interna, s-a inscris, vineri, oficial, in procesul intren de desemnare a candidatului Partidului Popular European pentru functia de presedinte al Comisiei Europene, francezul fiind sprijinit si de Fidesz, partidul controversatului premier ungur Viktor Orban.

Michel Barnier (foto arhiva)Foto: Comisia Europeana

Barnier si-a inaintat candidatura presedintelui PPE, Joseph Daul, a informat Partidul Popular European intr-un comunicat de presa.

Comisarul european francez, care este si vicepresedinte al PPE, este sustinut de partidul sau, UMP (Uniunea pentru o Miscare Populara, din Franta), partidul din care provine fostul presedinte conservator al Frantei Nicolas Sarkozy.

In plus, candidatura lui Barnier este sprijinita si de Alianta Civica Maghiara (Fidesz), partidul de centru-dreapta al premierului Ungariei, Viktor Orban.

"Michel Barnier vine cu sustinerea partidului sau UMP si este sprijinit de partidele membre ale EPP Fidesz si NSi, din Ungaria si, respectiv, Slovenia", se arata in comunicatul PPE.

In 2011 si 2012, Orban a fost criticat de Comisia Europeana, condusa de Jose Manuel Barroso (PPE), pentru Constitutia intrata in vigoare la Budapesta in anul 2012, prin care Banca Nationala a Ungariei isi pierdea din autonomie, iar Curtea Constitutionala era impiedicata sa decida privind chestiuni fiscale. De asemenea, noua Constitutie dadea puteri presedintelui tarii sa dizolve Parlamentul, daca legislativul respingea bugetul de stat. In urma amenintarilor Comisiei Europene, Budapesta a mai atenuat din prevederile Constitutiei, printr-o serie de amendamente adoptate de Parlament pana in 2013.

Pana acum si-au mai depus candidatura fostul premier al Luxemburgului, Jean-Claude Juncker, precum si actualul prim-ministru al Letoniei, Valdis Dombrovskis.

Jean-Claude Juncker, fost lider al eurogrupului, este sustinut de partidul sau CSV (Partidul Popular Crestin Social din Luxembourg - n.r.) si are sprijinul Uniunii Crestin Democrate, partidul cancelarului german Angela Merkel. Luxemburghezul este spijinit si de partidul Nea Demokratia, din Grecia.

La randul sau, premierul leton, Valdis Dombrovskis, primul care s-a inscris in cursa intrena din PPE pentru candidatura la sefia executivului european, este sustinut de partidul lui din Letonia, Unitatea, si are sprijinul partidelor TS-LKD si IRL, din Lituania, respectiv Estonia.

In procesul de nominalizare a candidatului PPE, perioada de depunere a candidaturilor interne va ramane deschisa pana pe data de 5 martie, inclusiv.

Candidatul PPE va fi desemnat pe 7 martie, in urma votului delegatilor la Congresul PPE de la Dublin. Tot atunci va fi lansata campania.

Partidul Socialistilor Europeni (PES) l-a desemnat drept candidat pentru sefia CE pe germanul Martin Schulz, actualul presedinde al Parlamentului European. Candidatura acestuia urmeaza sa fie confirmata la Congresul PES din 1 martie.

PPE si PES sunt cele mai mari familii politice din Uniunea Europeana.

In mai 2014, cetatenii celor 28 de state membre ale UE vor alege noul Parlamentul European, iar viitoarea Comisie Europeana trebuie sa tina cont de noua configuratie politica din PE, conform Tratatului de la Lisabona.

Noua Comisie Europeana este asteptata astfel sa intre in functiune dupa ce actuala Comisie Barroso isi va fi dus la final mandatul in septembrie 2014.

Dintre cei nominalizati de familiile politice, presedintele Comisiei Europene este ales de Consiliul European, cu majoritate calificata, tinandu-se insa cont de configuratia politica reiesita din alegerile europarlamentare.

Persoana astfel propusa este supusa apoi votului Parlamentului European, fiind nevoie de majoritate absoluta pentru alegere.

Noul presedinte al CE isi supune apoi Comisia controlului parlamentar, fiecare comisar-propus pentru un portofoliu de comisar fiind audiat, in mod normal, in diferitele comisii parlamentare in functie de specialitate.

Comisia Europeana, ca intreg, este supusa apoi votului Parlamentului European. Daca trece de Parlament, Comisia este votata, ca intreg, de catre cei 28 de sefi de stat sau de guvern din UE, reuniti in Consiliul European.