Europarlamentarul PNL Norica Nicolai sustine ca daca Guvernul ar fi raspuns solicitarilor presedintelui Traian Basescu si ar fi modificat Codurile prin OUG, atunci ar fi incalcat Constitutia, pentru ca nu a cerut abilitare pentru a emite Ordonante in domeniul Justitiei. Nicolai sustine, intr-un comunicat remis Mediafax, ca solicitarile din partea unor institutii ale statului roman, precum Presedintia sau cele din Justitie, "nu fac altceva decat sa indemne Guvernul sa incalce Constitutia prin adoptarea unei Ordonante de Urgenta care sa modifice codurile penal si de procedura penala".

"Prin declaratiile pe care o parte a celor de pe scena politica, in frunte cu Traian Basescu, le fac cu privire la intrarea in vigoare a Codurilor penal si de procedura penala, dar si prin propunerile pe care le avanseaza catre Guvern, acestia nu urmaresc decat amanarea celor doua acte legislative. Acest lucru ar avea consecinte grave pentru tara noastra, in special la nivel de incredere in fata partenerilor internationali", afirma europarlamentarul.

Ea precizeaza ca de la Palatul Cotroceni, dar si din partea unor institutii din sistemul juridic, s-a facut o presiune foarte mare asupra Guvernului pentru a adopta o Ordonanta de urgenta prin care sa modifice prevederile actuale ale codurilor.

"Un asemenea lucru nu se poate intampla conform legislatiei actuale, deoarece, potrivit legii 353/2013, Executivul nu a cerut abilitarea de a emite ordonante in domeniul justitiei, fiind nevoie de o lege speciala data de catre Parlament, asa cum prevede art. 115, alin 1 din Constitutia Romaniei. Solicitarile venite din partea lui Traian Basescu, dar si a unor judecatori si procurori, ar fi insemnat o incalcare de catre Guvern a Constitutiei", a aratat eurodeputatul liberal.

Norica Nicolai a mai spus ca "in privinta problematicii reprezentate de interceptarile telefonice, noile coduri sunt realizate respectand prevederile articolului 28 din Constitutie, coroborat cu art. 8 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, precum si cele ale articolelor 53 si 21, alin 3, din Constitutie, coroborat cu articolul 6 din aceeasi Conventie".

Ea a mai spus ca potrivit avizului CSM referitor la Codul de procedura penala, Consiliul a avizat pozitiv proiectul legislativ. "Cei de la CSM aratau in avizul dat ca in ceea ce priveste ipoteza savarsirii unei infractiuni, prin proiectul procedurii ￂsunt consacrate proceduri procesual penale invazive, restrangatoare de drepturi garantate de Constitutie (exemplu inregistrari audio-video in spatiul privat, control secret al datelor informatice), inainte de comiterea ilicitului penal, deci impotriva unor oameni nevinovatiￂ. Asadar, este inexplicabil cum CSM si-a schimbat pozitia, solicitand acum restrangerea drepturilor si libertatilor in faza actelor premergatoare", afirma Nicolai.

Europarlamentarul liberal a precizat ca "unele persoane rau intentionate au incercat sa manipuleze si sa induca in eroare opinia publica, avansand ideea ca prin noile prevederi ale celor doua Coduri nu va mai fi posibila interceptarea in cazuri de securitate nationala".

"Dimpotriva, sunt prevazute de Codul penal si de alte legi speciale tehnicile de supraveghere si de interceptare in asemenea cazuri, ceea ce exclude afirmatia ca persoanele implicate in savarsirea unor actiuni de terorism, de criminalitate organizata nu ar mai putea fi suspuse interceptarii. Problema interceptarii este un subiect sensibil la nivel mondial, nu doar in Romania. Insa, alte state au inteles ca interceptarile abuzive nu isi au locul in societati democratice, in care drepturile fundamentale ale omului sunt respectate. Un exemplu este cel al Statelor Unite, care prin vocea presedintelui Obama au anuntat ca se va schimba legea interceptarilor telefonice, restrictionand folosirea informatiilor colectate de agentiile de informatii", afirma Nicolai.

Ea a tinut sa precizeze ca "noul Cod penal care urmeaza a intra in vigoare reprezinta respectarea unui angajament luat fata de Uniunea Europeana, care a solicitat acest cod pentru armonizarea standardelor juridice romanesti cu cele europene si intarirea statului de drept".

"De asemenea, in rapoartele MCV, Comisia Europeana a specificat foarte clar ca adoptarea Codurilor reprezinta un pas important in respectarea angajamentelor asumate. Totodata, trebuie sa avem in vedere ca acest cod este realizat printr-un imprumut de la Banca Mondiala. Asadar, nu putem sa ne batem joc pur si simplu de niste angajamente luate in fata partenerilor internationali doar pentru ca Traian Basescu si CSM, care au contribuit la intocmirea legislatiei, se dezic astazi de el", afirma Nicolai.

Intrarea in vigoare la 1 februarie a celor doua Coduri - penal si de procedura penala - a starnit un val consistent de reactii, inclusiv din directia Presedintiei. Presedintele Traian Basescu i-a cerut premierului, joi si vineri, sa emita pana la intrarea legilor in vigoare, adica cel mai tarziu pana la 31 ianuarie, o OUG de modificare a Codului de procedura penala, in privinta articolului care reglementeaza ascultarea telefoanelor persoanelor asupra carora ar exista suspiciuni, fara ca acestea din urma sa fie instiintate.

Articolul este criticat pentru faptul ca nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea sa asculte telefoanele persoanelor asupra carora ar exista suspiciuni, fara ca acestea din urma sa fie instiintate.

In acest context, premierul Victor Ponta a anuntat vineri ca Guvernul va aproba saptamana viitoare, miercuri, mici ajustari la Codul de procedura penala care vor clarifica si problema interceptarilor, pe baza unei centralizari ce va fi prezentata vineri pe site-ul Ministerului Justitiei, el adaugand ca este "o prostie" sa spui ca noul cod protejeaza infractorii.

Premierul a aratat insa ca aceasta clarificare ar permite inceperea urmaririi penale "fata de fapte, si nu fata de persoane".

Parlamentul se afla, pana pe 2 februarie, in vacanta, urmand sa inceapa prima sesiune din 2014 in 3 februarie. Camera Deputatilor a adoptat, la finele lunii noiembrie 2013, proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite Ordonante in vacanta parlamentara.

Fostul senator PSD, actual judecator CC, Toni Grebla si deputatul UDMR Marton Arpad sunt autorii amendamentului prin care a fost eliminata din CPP propus de Guvern posibilitatea interceptarii tehnice a suspectilor, ramanand doar articolul care se referea doar la faza inceperii urmaririi penale. Marton Arpad (UDMR) spunea, la momentul votarii legii de abilitare a Guvernului de a emite Ordonante in vacanta parlamentara, ca este "riscanta punerea in aplicare in domeniul legilor organice, cum ar fi codurile justitiei".

Astfel, pe perioada vacantei parlamentare, Guvernul isi propunea sa emita ordonante in domeniile economie si finante; afaceri interne; fonduri externe nerambursabile; agricultura si dezvoltare rurala; educatie si cercetare.