PSD si UDMR vor sa reinvie instrumentul care omora marile dosare de coruptie: invocarea exceptiilor de neconstitutionalitate in dosarele penale

Printre semnatarii proiectului de lege se numara deputatii PSD Ioan Adam, Marian Neacsu si Sorin Stragea, deputatii PP-DD: Luminita Adam, Maria, Dragomir, Niculina Mocioi, si deputatul Mircea Grosaru din grupul Minoritatilor.

Guvernul a transmis Parlamentului un punct de vedere potrivit caruia nu sustine aceasta initiativa legislativa.

Reamintim ca , in august 2010, Parlamentul a adoptat un proiect de lege sustinut si promovat de PDL care modifica organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si care elimina exceptia de neconstitutionalitate ridicata intr-un dosar penal.

Proiectul de lege a fost depus in Parlament in septembrie 2009, fiind initiat de un grup de parlamentari PDL, asumat de Guvern si sustinut de ministerul justitiei, Catalin Predoiu. La sfarsitul lunii iunie 2010, ministrul justitiei a adresat o scrisoare presedintelui Senatului,  Mircea Geoana, prin care a solicitat adoptarea de urgenta a modificarilor propuse.

Unii dintre initiatorii proiectului au probleme cu legea:

Deputatul PSD, Marian Neacsu a fost trimis in judecata luni 16 decembrie de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, se arata intr-un comunicat de presa al Parchetului General. Social-democratul este acuzat de conflict de interese. Marian Neacsu este cel care a suplimentat ordinea de zi a sedintei de plen de marti, 10 decembrie, introducand proiectul de lege privind amnistia/gratierea, modificarile la Codul Penal si legea lobby-ului. In plus, deputatul PSD este unul din cei 13 initiatori ai unui proiect de lege depus la inceputul lunii in Parlament care face imposibila anchetarea parlamentarilor de catre ANI.

Marian Neacsu, acuzat de Agentia Nationala de Integritate, in noiembrie 2011, de conflict de interese pentru ca si-a angajat fiica la biroul parlamentar. Marian Neacsu este lider de grup parlamentar PSD, fiind si unul dintre cei care au votat dezincriminarea conflictului de interese in sedinta de marti 10 decembrie. Mai multe detalii aici.

Deputatul UDMR Arpad Marton este cunoscut ca un opozant al Agentiei Nationale de Integritate, in repetate randuri depunand amendamente la legea de organizare si ucntionare a Agentiei. Unul dintre amendamentele depuse de Marton Arpad de-a lungul timpului a ost eliminarea din legea ANI a articolelor care ii lasa pe inspectorii de integritate sa afle informatii despre averile demnitarilor si sa-i sanctioneze. Udemeristul dorea sa elimine prevederea care ii obliga pe toti demnitarii sa-si depuna declaratiile de avere si interese si sa-si declare contractele cu statul. Deputatul UDMR a propus eliminarea articolului care prevede ca toti candidatii la functii publice (presedinte, parlamentar, eurodeputat, primar, consilier local sau judetean) sa-si depuna declaratiile de avere si de interese.

La dezbaterea bugetului de stat pe 2012, deputatul UDMR a propus taierea a 12 milioane lei din bugetul Agentiei de Integritate. Deputatul UDMR Marton Arpad a sustinut in plen un amendament prin care cerea retragerea sumei respective din bugetul ANI si redirectionarea acestei catre Autoritatea Eletorala Permanenta. Amendamentul a fost respins cu 106 voturi pentru, 157 contra si o abtinere. Respingerea amendamentului i-a determinat pe reprezentantii UDMR si pe cei ai Opozitiei sa conteste votul, fara succes, insa.

Ancheta in acest caz a fost demarata in urma unei sesizari depusa de Agentia Nationala de Integritate (ANI) in septembrie 2011, prin care Mate Andras Levente era acuzat ca si-ar fi angajat ilegal sotia, Erzsebet Mate, in perioada 16 martie 2010 - 1 ianuarie 2011, in Biroul Parlamentar - Circumscriptia electorala nr. 13 Cluj.

Potrivit Parchetului General, la data de 16 martie 2010, la propunerea deputatului Mate Andras Levente, sotia sa a fost angajata de catre Camera Deputatilor prin contract individual de munca pentru perioada 16 martie 2010 - sfarsitul mandatului de deputat, contract de munca care a fost avizat chiar de catre parlamentar.

In baza contractului de munca incheiat, sotia deputatului UDMR a incasat, in perioada martie 2010-ianuarie 2011, suma de 5.508 lei.

Initial, procurorii pronuntasera o solutie de neincepere a urmaririi penale in acest caz, insa dosarul a fost redeschis ca urmare a unei decizii luata de fostul prim-adjunct al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Daniel Morar.

Mircea Grosaru, deputat Minoritatea Italiana, acuzat de ANI in noiembrie 2013 de conflict de interese de natura administrativa si penala. Inspectorii ANI au sesizat Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie. Conform unui comunicat al Agentiei Nationale de Integritate,  Mircea Grosaru a incalcat regimul juridic privind conflictul de interese in materie administrativa, pentru ca, in calitate de deputat, a propus angajarea si a avizat contractul individual de munca prin care, in perioada 15 decembrie 2008-1 februarie 2011, sotia sa a fost incadrata in functia de consilier la Biroul Parlamentar pe care el il detine in Circumscriptia Electorala nr.7 Botosani.

De asemenea, ANI mentioneaza ca au rezultat indicii privind posibila incalcare a dispozitiilor articolului 253 din Codul Penal, intrucit Mircea Grosaru a avizat contractul individual de munca incheiat intre sotia lui si Camera Deputatilor. In baza contractului, sotia parlamentarului a realizat un venit net in suma totala de 66.745 de lei. Agentia de Integritate precizeaza ca, in exercitarea dreptului la aparare, deputatul Mircea Grosaru a depus un punct de vedere la dosarul de evaluare.