Legea amnistiei va fi luata in discutie de Camera Deputatilor, dar este putin probabil ca aceasta sa intre in vigoare inainte de 1 februarie, "daca va mai intra vreodata in vigoare", a declarat duminica deputatul UNPR Eugen Nicolicea, citat de Agerpres.

Eugen NicoliceaFoto: Agerpres

"Cu privire la legea care nu a fost votata, cea a amnistiei si gratierii. (...) De ce este pusa pe ordinea de zi: si ca sa renunti, si ca sa o retrimiti la comisie, si sa o aprobi si sa o respingi este obligatoriu sa intre pe ordinea de zi. Evident ca va fi luata in discutie, dar, calendaristic, nu cred ca mai poate sa intre in vigoare, daca va mai intra vreodata in vigoare, inainte de 1 februarie. Iar dupa 1 februarie, o lege de amnistiere se aplica mult mai greu pentru ca amesteci unii condamnati cu pedepse foarte mari anterior, cum ar fi fost cei de 12-15 ani - si exagerez putin dand un caz ipotetic - cu condamnati care, daca ar fi trecut Codul lui Predoiu, ar fi avut doi ani si jumatate - trei ani", a afirmat Nicolicea, intr-o conferinta de presa.

In context, el a aratat ca pedepsele propuse de Catalin Predoiu, in perioada in care detinea functia de ministrul al Justitiei, pentru infractiuni ca darea si luarea de mita, traficul de influenta, erau mai mici decat cele prevazute de vechiul Cod Penal sau chiar decat cele adoptate in noul Cod.

"Daca ai fi pus un prag mai sus, scapau toti cei noi (condamnatii - n.r.), daca pui un prag mai vechi, nu se mai face dreptate intre cei vechi si cei noi. Deci o lege de amnistiere data inainte de Codul penal nou putea sa aiba un efect de dreptate si justitie. O astfel de chestiune imediat dupa intrarea in vigoare a noului Cod nu spun ca nu poate sa mai faca dreptate si justitie, dar cu foarte multe amanunte pe care trebuie sa le faci ca sa nu existe nedreptati mai mari decat au existat", a spus deputatul UNPR.

Comitetul liderilor de grupuri parlamentare de la Camera Deputatilor a decis marti scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului de lege privind amnistierea unor infractiuni si gratierea unor pedepse. Propunerea legislativa a fost introdusa insa pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor, camera decizionala, la sesiunea de vot final, ce va avea loc pe 17 decembrie.

Eugen Nicolicea: Predoiu voia pedepse reduse pentru coruptie, dar introducerea infractiunii "folosirea functiei in scop sexual"

Eugen Nicolicea l-a acuzat duminica pe Catalin Predoiu, ca, desi se erija in luptator anticoruptie, a propus, in perioada in care detinea postul de ministrul al Justitiei, reducerea sanctiunilor pentru fapte de coruptie, dorind, in schimb, introducerea infractiunii "folosirea functiei in scop sexual".

"Sa vedeti marele aparator al coruptiei in persoana PDL si a domnului candidat la presedintie Predoiu. Luarea de mita efectuata de functionari se pedepseste in Codul actual, adica codul vechi (cel nou va intra in vigoare la 1 februarie 2014 - n.r.) cu pana la 12 ani puscarie. Propunerea domnului Predoiu - trei ani si jumatate. 'Mare lupta' impotriva coruptiei. S-a lovit de deputatii din Comisia juridica si n-a putut sa o reduca sub sapte. Luarea de mita a functionarilor publici, in care unii ziceau ca ar fi si parlamentari: domnul Predoiu a vrut sa o coboare de la 15 ani, cat este acum, la sapte ani, adica o reducere de opt ani. Si a izbutit", a spus Nicolicea, citat de Agerpres.

El a aratat ca si pedepsele prevazute pentru darea de mita au fost reduse in noul Cod penal.

"Darea de mita: Codul vechi (prevede sanctiuni - n.r.) - de la sase luni la cinci ani pentru ambele categorii (functionari si functionari publici - n.r.). Domnul Predoiu a propus pedepse pentru functionari de la sase luni la doi ani si jumatate. S-a lovit de Comisia juridica si nu numai ca nu a izbutit sa scada darea de mita de la cinci ani la doi si jumatate, ci a fost crescuta la sapte ani. Mare luptator impotriva coruptiei. Sa pedepsesti darea de mita doar cu doi ani si jumatate", a exclamat Nicolicea.

In privinta infractiunii de foloase necuvenite, deputatul UNPR a relatat ca aceasta a fost abrogata.

"O mare 'victorie' a domnului Predoiu impotriva coruptiei! Si ca sa recupereze toate aceste lucruri, a propus o infractiune numita 'folosirea functiei in scop sexual', care este un fel de dare si luare de mita, iar foloasele sunt 'foloase sexuale'. Si imaginati-va situatiile de flagrant si asa mai departe. Deci mare lupta impotriva coruptiei, candidatul la presedintie al PDL!", a adaugat Eugen Nicolicea.

Eugen Nicolicea: Acuzatiile despre modificarea Codului Penal, false. ANI si DNA se pot ocupa de parlamentari

Deputatul Eugen Nicolicea a respins totodata acuzatiile aduse recent privind modificarile la Codul Penal adoptate de catre Camera Deputatilor, precizand ca toate afirmatiile sunt false, ca ANI si DNA "se pot ocupa" de parlamentari si ca alesii nu beneficiaza de superimunitate.

El a sustinut, duminica, o conferinta de presa la Parlament, spunand ca doreste sa raspunda unor acuzatii false aduse in ultimele zile privind modificarile adoptate la Codul Penal, relateaza Mediafax.

Potrivit lui Nicolicea, in toate tarile din UE parlamentarul este demnitar, nu functionar public.

El a mai spus ca inclusiv la nivelul ambasadelor informatiile despre modificarile la Codul Penal si despre consecintele acestora erau distorsionate.

"Multi aveau confuzii", a afirmat Nicolicea.

El explicat ca sunt false acuzatiile legate de subiectul scoaterii parlamentarilor din categoria functionarilor publici.

Nicolicea a aratat ca functionarii publici sunt cei care lucreaza pentru o institutie publica, iar potrivit Constitutiei, parlamentarii sunt in slujba poporului. El a adaugat ca functionari publici sunt consilierii de la Parlament, pentru ca lucreaza pentru o institutie publica - Parlamentul.

"Dar parlamentarii nu lucreaza pentru Parlament, ci pentru popor. Nici presedintele nu este in serviciul Administratiei Prezidentiale", a mai spus deputatul.

El a tinut sa infirme si acuzatiile potrivit carora in urma modificarilor aduse Codului Penal ANI nu se va mai putea "ocupa" de alesi, precizand ca printre cei care pot fi anchetati de ANI se numara, potrivit legii, presedintii Camerei Deputatilor si Senatului si parlamentarii.

Eugen Nicolicea: Proverbul "semneaza ca primarul" arata ca edilul nu stie continutul actului semnat; e intelepciunea populara

Deputatul Eugen Nicolicea a facut apel duminica "la intelepciunea populara" pentru a explica amendamentele la Codul penal si a afirmat ca expresia "semneaza ca primarul" ilustreaza faptul ca alesii locali nu se fac responsabili de continutul documentelor pe care le autentifica.

"Un primar semneaza un act ca sa confirme autenticitatea lui, nu el decide. E ca si presedintele care semneaza altceva. Decizia o iau altii. Spre exemplu, o hotarare de consiliu local este obligat sa o semneze, chiar daca nu e de acord cu ea. Presedintele Camerei este obligat sa semneze legea, chiar daca a votat impotriva ei. Nu poate sa fie sanctionat presedintele Camerei ca a semnat o lege care a iesit altfel decat a votat. Deci el semneaza pentru autentificarea faptului ca ea a fost luata in conditiile care erau acolo, nu pentru continut", a declarat Nicolicea, citat de Agerpres.

In opinia sa, raspunzatori de actele semnate de primar trebuie sa fie cei care le-au intocmit: de legalitate sa raspunda secretarul, de continut - departamentele de resort, de hotararea in sine - Consiliul Local.

"Iar autentificarea este cu totul si cu totul altceva. (...) Chestiunea asta "semneaza ca primarul"... Stiti intelesul ei? Intelesul ei este ca nu raspunde de ceea ce semneaza si nu stie ce semneaza, adica nu stie continutul. Pai daca pana si intelepciunea populara, prin proverbe si zicatori, si-a dat seama de acest lucru, mai trebuie sa avem studii juridice?!", a aratat Nicolicea.

Potrivit amendamentelor adoptate la Codul Penal, primarii ies de sub incidenta articolului vizand conflictul de interese. Parlamentarii au modificat definitia "conflictului de interese", eliminand actele administrative din sfera sa.