Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, sustine ca modificarea Codului Penal nu ii face pe parlamentari imuni in fata organelor judiciare si nu ii protejeaza de ANI si DNA, iar ceea ce se intampla in ultimele zile este "o ampla campanie de dezinformare". "Modificarile aduse Codului Penal nu ii protejeaza in niciun fel pe senatori si deputati de ANI sau DNA, acestia putand fi cercetati in continuare pentru fapte de coruptie, conflict de interese sau incompatibilitati", a declarat miercuri Zgonea, pentru Mediafax.

  • Citeste in atasament scrisoarea adresata lui Traian Basescu de presedintele Camerei Deputatilor.

El a sustinut ca modificarile aduse Codului Penal nu ii pun in niciun fel la adapost pe parlamentarii care incalca legea si nu ii fac imuni in fata aplicarii acesteia.

"Ceea ce se intampla in ultimele zile este o ampla campanie de dezinformare. Atat DNA, cat si ANI functioneaza pe baza unor legi proprii, iar acele legi nu au fost modificate. Mai mult, ANI nu are nicio competenta in sfera penala, deci nu are cum sa fie afectata de vreo modificare a Codului Penal", a spus Zgonea.

El a mentionat ca, pur si simplu, Codul Penal "a fost armonizat" cu Constitutia si cu deciziile Curtii Constitutionale, care fac distinctie intre parlamentari, ca reprezentanti ai poporului, si functionarii publici.

"Nimeni nu ar trebui sa isi faca nicio grija. Parlamentarii pot fi in continuare cercetati pentru fapte de coruptie, cat si pentru conflict de interese sau incompatibilitati", a sustinut Zgonea.

UPDATE Zgonea ii raspunde presedintelui Basescu la scrisoare

Propunerea legislativa pentru amnistierea unor infractiuni si gratierea unor pedepse a avut ca principal obiectiv decongestionarea sistemului penitenciar care, in prezent, are un indice de ocupare de 118%, afirma presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, in raspunsul trimis presedintelui Traian Basescu, care marti a cerut conducerii Parlamentului sa li se permita autoritatilor judecatoresti sa isi desfasoare activitatea.

"Suprapopularea, conditiile improprii de incarcerare, asistenta medicala inadecvata sunt doar cateva dintre motivele care au dus, in ultimii ani, la condamnarea statului roman la CEDO in procese intentate de catre detinuti. Propunerea legislativa a tinut cont si de perioada tranzitorie de pana la intrarea in vigoare a noului Cod Penal, elaborat in timpul mandatului la Ministerul Justitiei al domnului Catalin Predoiu si promulgat de catre dumneavoastra. Acesta prevede diminuarea pedepselor pentru anumite infractiuni si dezincriminarea altora in conformitate cu practicile europene in domeniu. Dupa cum ati putut constata, propunerea legislativa nu a fost inscrisa pe lista de vot final in conformitate cu procedurile parlamentare. In ceea ce priveste domeniul de reglementare a propunerii legislative, plenul Camerei Deputatilor se va pronunta asupra necesitatii acesteia in momentul in care initiativa legislativa va fi supusa votului final", subliniaza Zgonea in scrisoarea adresata sefului statului, citeaza Agerpres.

In ceea ce priveste amendarea Legii 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor prin adoptarea unui Cod de conduita al parlamentarilor, Zgonea arata ca aceasta reprezinta o noua etapa in procesul de reforma si modernizare a Parlamentului.

"In acest sens, va informez ca institutiile europene au apreciat eforturile recente ale Parlamentului Romaniei si au recomandat, de altfel, adoptarea unui Cod de conduita al parlamentarilor in ultimul raport de tara privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) al Comisiei Europene din ianuarie 2013. In acest sens, proiectul Codului de conduita a fost transmis pentru consultare Parlamentului European si spre informare, asupra demersului, Comisiei Europene. Dupa consultarea Parlamentului European, proiectul va fi inaintat Consiliului Europei si expertilor Comisiei de la Venetia pentru exprimarea unui punct de vedere. In prezent, propunerea legislativa (Plx 565/2013) a fost transmisa Consiliului Legislativ si Guvernului, dupa care vor fi sesizate comisiile de specialitate. Nu in ultimul rand, consider oportun sa va instiintez ca in procesul legislativ al Camerei Deputatilor nu exista Plx 656/2013", mai spune presedintele Camerei Deputatilor.

Referitor la procedura de incuviintare a inceperii urmaririi penale impotriva deputatilor Victor Paul Dobre si Laszlo Borbely (fosti ministri), Zgonea ii reaminteste presedintelui Basescu ca i-a comunicat printr-o adresa, din data de 26 noiembrie 2012, ca nu exista nicio reglementare legala si regulamentara care sa prevada posibilitatea reluarii dezbaterilor si votului asupra acestor solicitari.

"In cazul acestor fosti ministri, la nivelul Camerei Deputatilor, procedura privind solicitarea referitoare la cererea de urmarire penala s-a incheiat neintrunindu-se majoritatea de voturi necesara pentru adoptarea unor Hotarari privind cererea de urmarire penala a deputatului Victor Paul Dobre si, respectiv, a deputatului Lazslo Borbely", adauga Zgonea.

Totodata, referindu-se la declaratiile sefului statului privind modificarile aduse Codului Penal, acesta precizeaza ca "aceste modificari tin cont de faptul ca statutul membrilor Parlamentului, ca reprezentanti ai poporului, este diferit de statutul functionarilor publici, asa cum este prevazut in Constitutie si in Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013 a Curtii Constitutionale".

"Primarii, presedintii de consilii judetene si consilierii locali si judeteni nu fac obiectul modificarilor aduse Codului Penal. Aceste modificari nu schimba cu nimic activitatea Agentiei Nationale de Integritate (ANI), ale carei atributii sunt reglementate prin Legea privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate 176/2010. ANI nu are atributii in sfera penala, acolo unde au fost aduse aceste modificari. In ceea ce priveste conflictul de interese si incompatibilitatile, acestea sunt foarte clar stipulate in Statutul deputatilor si senatorilor, pe care, de altfel, dumneavoastra l-ati promulgat. Modificarile aduse Codului Penal nu afecteaza cu nimic nici activitatea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). In articolul 13 din OUG 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie este prevazut explicit ca parlamentarii intra in sfera de competenta si cercetare a DNA. Ca atare, parlamentarii pot fi in continuare cercetati si sanctionati pentru fapte de coruptie. Modificarile aduse Codului Penal nu aduc niciun tratament preferential pentru deputati si senatori, care raspund in fata legii la fel ca oricare alt cetatean al Romaniei", puncteaza Zgonea.

In final, el da asigurari ca la Camera Deputatilor "nu a existat niciodata intentia de blocare sau tergiversare in vreun fel a activitatii autoritatii judecatoresti".

"Mai mult, de la preluarea mandatului de presedinte al Camerei Deputatilor, am dispus toate masurile necesare pentru a asigura o cooperare eficienta si transparenta intre forul legislativ si toate institutiile statului, inclusiv autoritatea judecatoreasca. Toate solicitarile au fost analizate si solutionate cu celeritate, in conformitate cu legislatia in vigoare si potrivit atributiilor constitutionale pe care Camera Deputatilor le are", arata Valeriu Zgonea.

***

Camera Deputatilor a adoptat, marti, un proiect de lege prin care presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal. Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara a Camerei si a fost votat fara ca raportul comisiei sa fie publicat si fara dezbatere in plen. Practic, parlamentarii au schimbat definitia "conflictului de interese", au scos actele administrative din sfera sa, au micsorat pedeapsa maxima de la 5 la 3 ani, au scos parlamentarii, presedintele si profesiile liberale din randul functionarilor publici, au micsorat termenul prescriptiei speciale si au marit la maxim perioada in care un inculpat care isi acopera prejudiciul integral poate beneficia de reducerea pedepsei.

  • Presedintele Agentiei Nationale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a postat, marti, pe Facebook, inaintea votului din Parlament privind proiectul de lege, un mesaj in care arata ca "se va crea o super-imunitate", iar "istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat in aer in cazul a 25 de senatori si deputati".
  • Directia Nationala Anticoruptie a aratat ca, in urma acestor modificari aduse Codului Penal, parlamentarii trimisi in judecata pentru fapte de coruptie sau asimilate acestei infractiuni ar putea sa fie achitati, iar cei aflati in detentie, prin condamnari definitive, ar putea fi pusi in libertate. DNA a precizat ca presedintele, senatorii si deputatii, avocatii, notarii si executorii judecatoresti nu vor mai putea fi cercetati si sanctionati pentru infractiuni de coruptie si infractiuni asimilate celor de coruptie, cum ar fi luarea de mita si abuzul in serviciu. "Mentionam ca pe rolul instantelor de judecata se afla in curs de judecare sau in executarea pedepselor un numar de 28 de parlamentari, in cauze instrumentate de DNA", a aratat institutia, intr-un comunicat de presa.
  • Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat, la randul sau, modificarile aduse Codului Penal, subliniind ca nu le-a primit spre avizare, asa cum prevede legea.
  • Presedintele Traian Basescu a declarat, marti, ca va retrimite Parlamentului legea prin care presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici, el mentionand ca "nu putem confunda Presedintia si Parlamentul cu un butic din Gara de Nord". Seful statului a mai spus ca modificarile la Codul penal adoptate de Camera Deputatilor sunt "dramatice" si "darama zece ani de munca si activitate a institutiilor anticoruptie" precum DNA sau ANI.
  • Ambasada Olandei la Bucuresti a precizat, miercuri, la solicitarea Mediafax, ca urmareste cu ingrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputatilor a scos presedintele si parlamentarii din categoria functionarilor publici.
  • Si ambasada SUA la Bucuresti sustine, intr-un comunicat, ca amendamentele la Codul Penal adoptate marti "ar reprezenta un pas inapoi pentru Romania" si actiunea Parlamentului "este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia Romaniei".
  • La randul sau, ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, a declarat ca este ingrijorat privind proiectul de modificare a Codului Penal adoptat de Parlament, el considerand ca ANI si DNA sunt motorul reformei in viata publica in Romania si ca este important sa fie sprijinite inclusiv de politicieni.
  • Pozitia Comisiei Europene privind amendamentele la Codul Penal din Romania va fi reflectata in raportul MCV din luna ianuarie, a declarat, miercuri, si purtatorul de cuvant Mark Gray, adaugand ca oficialii de orice fel trebuie sa se supuna regulilor referitoare la coruptie si conflict de interese.