Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, reclama lipsa unei decizii referitoare la functionarea unor sectii maghiare la Institutul de Medicina de la Targu Mures, aratand, intr-un discurs tinut in fata a peste o mie de persoane, la Arad, ca nu intelege de ce nu pot fi folosite nici simbolurile nationale, relateaza Mediafax.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit, intr-un discurs tinut, duminica, in Parcul Reconcilierii Romano-Ungare, la comemorarile de 6 octombrie, despre anumite teme asupra carora comunitatea maghiara nu s-a inteles cu politicienii de la Bucuresti, intre care folosirea simbolurilor nationale si functionarea unor sectii maghiare la Institutul de Medicina de la Targu Mures.
"Ne este greu de inteles de ce nu se poate aproba functionarea sectiilor maghiare de educatie la Institutul de Medicina de la Targu Mures. Ce fel de influenta negativa poate avea faptul ca studenti maghiari studiaza in limba lor materna asupra intereselor, libertatii, fericirii romanilor? Ar trebui sa se inteleaga ca noi nu dorim sa rapim nimic de la nimeni, dorim doar sa ni se acorde libertatea de a decide pentru noi insine pe ce limba vrem sa studiem, sa ni se ofere sanse egale, iar pentru aceasta este inevitabil sa ne pastram identitatea nationala", a aratat, in discurs, Kelemen Hunor.
Acesta a continuat, spunand ca pentru romani este greu de tolerat ideea ca maghiarii vor sa-si foloseasca simbolurile nationale.
"Este greu de inteles de ce este dificil de tolerat ideea ca dorim sa ne folosim simbolurile nationale, de ce se cauta sa fim umiliti la tribunale, de ce s-ar dori sa ni se interzica sa ne bucuram de orice prilej de a ne manifesta identitatea nationala", a mai spus Kelemen.
Liderul UDMR a adaugat ca cei care nu accepta aceste cereri ale maghiarilor "nu au inteles nimic din istorie".
"Ei cred ca pot sa nimiceasca dorinta de libertate din sufletele noastre, idealurile si valorile pentru care luptam. Ei vad doar suprafata lucrurilor, si nu realizeaza ca in inimile noastre s-a conturat deja cauza pentru care luptam si la care nu putem renunta", a afirmat Kelemen Hunor.
El a mai spus ca maghiarii vor lupta pentru aceleasi idealuri ca in urma cu 165 de ani, respectiv in timpul Revolutiei de la 1848, dar lupta se va da "cu mijloacele politice moderne ale secolului al 21-lea".
Referitor la evenimentul de la Arad, liderul UDMR a spus ca cei treisprezece generali ucisi la 1849 "au fost si vor ramane eroi, deoarece nu au fost motivati de interese personale, au luptat si s-au jertfit pentru libertatea natiunii, desi unii dintre ei nici macar nu faceau parte din aceasta natiune".
"Existau vremuri cand unora le era frica de aceasta statuie (Statuia Libertatii, de la Arad - n.r.). Ea a fost distrusa, inchisa, data uitarii. Aceasta frica s-a tras de fapt din frica de mesajul acestei opere de arta, care trebuia sa dispara odata cu opera insasi. Aceasta frica s-a dovedit zadarnica, anuntam azi cu bucurie, statuia se inalta aici in toata splendoare ei, ca rezultat al luptei noastre", a mai declarat Kelemen Hunor.
Comemorarea celor 13 generali ucisi la Arad in timpul Revolutiei de la 1848-1849 a inceput cu intonarea imnurilor Romaniei, Ungariei si Europei, dupa care oficialii au tinut discursuri pe teme istorice.
Au fost prezente peste o mie de persoane, iar printre oficialii de la Budapesta prezenti s-a numarat si fostul presedinte al Ungariei Pál Schmitt.
Participantii au depus coroane de flori la baza Statuii Libertatii, amplasata in Parcul Reconcilierii in memoria generalilor spanzurati in Cetatea Aradului in 6 octombrie 1849, acestia fiind considerati eroi ai luptelor pentru libertate ale maghiarilor.
La manifestarile comemorative a participat si un grup al partidului de extrema dreapta Jobbik, din Ungaria.
Totodata, aproximativ 20 de membri ai organizatiei Noua-Dreapta s-au postat in fata Arcului de Triumf, monumentul romanesc din Parcul Reconcilierii, avand steaguri tricolore.
Unul dintre membri, Mircea Dinica, a anuntat, in numele organizatiei, ca se vor incepe demersuri pentru a se demonta Statuia Libetatii.
"Asociatia Noua Dreapta urmeaza sa depuna un proiect de initiativa legislativa locala privind demontarea statuii celor 13 generali, intrucat reprezinta simbolurile unui stat care nu mai exista in granitele romanesti", a declarat Mircea Dinica.
Acesta a precizat ca demersurile ce vor fi initiate in urmatoarele saptamani vizeaza inclusiv organizarea unui referendum local.
Nu au fost semnalate incidente in timpul manifestarilor comemorative, perimetrul parcului fiind supravegheat de importante forte de ordine.
0
0
